marți, 30 noiembrie 2010

RIDICA-TE ,GHEORGHE,RIDICA-TE ,IOANE-RADU GYR

Radu Gyr - Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!  Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru patule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri,
pentru cântecul tău ţintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru mania scrâşnită-n măsele,
ci ca să aduni chiuind pe tapsane
o claie de zări şi-o căciula de stele,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi
şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
şi zărzării ei peste tine să-i scuturi,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Şi ca să pui tot sărutul fierbinte
pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,
pe toate ce slobode-ţi ies inainte,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

vineri, 26 noiembrie 2010

Oricare dintre voi

Dacă simţi nevoia de a reacţiona, vino alături de Frontul de Eliberare a Daciei (România - Dacia Casa Noastră). Timpul liniştii a trecut, s-a răbdat destul amarul în tăcere. Adevărul trebuie să-l ştie mai mulţi pentru a se trezi şi a reacţiona împotriva cancerului care ne sufocă ţara şi neamul. De aceea avem nevoie de oameni ca tine, să ducă cuvântul mai departe şi speranţa că vom putea respira liberi aerul din ţara asta. O trezire a conştiinţei naţionale este necesară ca ploaia pentru un pământ secătuit de arşiţa imperiilor care au poftit şi încă mai poftesc la ce-i al nostru. Ce nu au reuşit romanii, să ne distrugă, reuşeşte noul imperiu global care vine peste noi. Am dat aproape tot pământul, am dat resursele, am intrat sub jugul haraciului finanţei internaţionale şi am trimis sclavii de bunăvoie peste graniţe, nici măcar nu au mai trebuit să vină să-i ia. Mai mult, ne-am uitat fraţii în ghearele celor care au venit pe pământurile noastre, iar pe cei mai buni dintre noi i-am lăsat liniştiţi pe mâinile călăilor, după care i-am îngropat în uitare, omorându-i încă o dată. Şi ne uităm şi obiceiurile, sufletul neamului este atacat şi erodat pentru a ne rupe de el şi a deveni nişte venetici la noi în ţară. Dacă încă vrei să te ascunzi în spatele tăcerii, nu te deranja prea tare, o viaţă de rob nu e prea dramatică, nu îţi oferă emoţii tari, ba, din contră, o anumită linişte şi siguranţă. Siguranţa animalului domesticit oferită de ţarcul în care l-a băgat stăpânul, care are putere de viaţă şi de moarte asupra sa. Dacă, totuşi, ai avut vreodată visul de a fi liber în ţara lăsată nouă de înaintaşii noştri, dintre care mulţi au murit pentru ea, luptă pentru acel vis. Visele, speranţele sunt o armă puternică, de aceea ni le omoară pe toate, să nu mai sperăm în ziua de mâine, să nu mai credem că se merită să mai luptăm. Nu mai suntem atacaţi făţiş, ci parşiv, dinăuntru. Fiecare dintre noi, care cade pradă deznădejdii, este o posibilă sursă de infectare a aproapelui său, iar boala se întinde, ameninţând să ne omoare. Însă cancerul intră doar în organismul care nu mai reacţionează, de aceea orice acţiune de rezistenţă a unei celule, adică tu, cel care citeşti rândurile astea, este o victorie împotriva bolii care a cuprins România. Luptă pentru visul tău şi pentru ţara pentru care au luptat cei dinaintea ta! E Casa noastră, e Casa copiilor noştri, e inima noastră, suntem legaţi de ea prin spiritele moşilor noştri, care sunt una cu ea.

Alătură-te Frontului. Contactează-ne la adresele de mail: romania.dacia@yahoo.com, rdcnbarlad@yahoo.com, rdcncalarasi@yahoo.com, rdcncraiova@yahoo.com, rdcnploiesti@yahoo.com şi intră în grupul de pe Facebook, Romania-Dacia Casa Noastra (Frontul de Eliberare a Daciei). Dă mai departe adresa blogului central al Frontului, casanoastra-romania-dacia.blogspot.com, împreună cu mesajul acesta.

luni, 22 noiembrie 2010

EVENIMENT ISTORIC. TEZAURUL ROMANIEI A FOST ADUS DIN RUSIA

După mai bine de 120 de ani, cea mai mare colecţie de manuscrise vechi de peste 300 de ani a fost adusă acasă. Documentele din Arhivele Imperiale ale Rusiei, ce-l privesc pe cel mai învăţat principe din ultimul mileniu, despre care au scris Voltaire, Byron, Shelley, vor fi prezentate la Parlamentul European de Ziua României. Bustul în bronz al lui Dimitrie Cantemir va fi instalat la Parlamentul European, în cadrul celui mai mare eveniment internaţional dedicat cărturarului, eveniment iniţiat de la Craiova.

Adevărul de Seară a scris în exclusivitate despre „proiectul Cantemir”, unul cu adevărat fără precedent în cultura română. Aducerea din Rusia a manuscriselor facsimilate a fost o adevărată odisee, poveste mitică în care au jucat roluri grele Excelenţa Sa Alexander Ciurilin, ambasadorul Federaţiei Rusiei la Bucureşti - cel care l-a ajutat pe filozoful Constantin Barbu să recupereze manuscrisele strălucitului principe, lucru început pe la 1878 şi neterminat niciodată. Alături de Barbu s-au aflat prof. univ. Ion Deaconescu şi Paul Tudor, preşedintele Fundaţiei „Paul Tudor“.


Volumele Integrala Manuscriselor Cantemir sunt însoţite de studii introductive şi prefeţe scrise de cantemirologi străluciţi: Blaga, Noica, Călinescu, Cândea, Bodogae, Surdu sau Toma. Despre cum a luat naştere “Marele Proiect Cantemir” Barbu ne-a spus, rememorând o după-amiază din anul 2008, când la premiile Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu“ a fost invitat ca laureat ambasadorul Ciurilin, căruia Barbu i-a cerut ajutorul întru facsimilarea manuscriselor Cantemir:

“În mai 2009 am primit o scrisoare din partea ambasadei prin care eram înştiinţat că facsimilarea manuscriselor din Rusia poate începe. Ţin foarte mult la acest proiect fiindcă văd în Canemir principele cel mai învăţat din ultimul mileniu”. Nu degeaba Cantemir a fost ales membrul al Academiei din Berlin, împăratul Germaniei îi acorda diploma de Principe al Imperiului Roman şi Petru cel Mare îi dăruise titlul de Principe al Imperiului Rus. Barbu împreună cu Ion Deaconescu şi Paul Tudor(pe care el nu oboseşte să-l numească Ludovic al XIV, întrucât acesta joacă rolul statului român) au plecat într-o adevărată expediţie culturală în mai 2010 la Moscova, căutând în adevărate arhive imperiale manuscrisele lui Cantemir.

“Am întâlnit în arhivele ruseşti adevăraţi savanţi care ne-au ajutat nespus între care îi amintesc pe N. I. Popova, Olga Volkova, Natalia Cernicova, Evgheni Rîcealovski. Şi nu-l uit nici o clipă pe secretarul I al Ambasadei Federaţiei Ruse Alexander Vasiliev”, a mai adăugat Barbu.


Proiectul Cantemir va fi prezentat la Bruxelles în perioada 30 noiembrie - 1 decembrie, cu prilejul aniversării a 300 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a principelui. În Parlamentul European vor avea loc vernisarea expoziţiei Cantemir, homo europaeus, Simpozionul Internaţional de Cantemirologie (având ca protagonişti pe acad. Eugen Simion, E. Moutsopoulos, Tierry de Montbrial, Rafailovici, Ion Deaconescu, Florin Rotaru, Corina Dumitrescu, Nicolae Dabija, Constantin Barbu), un moment literar-muzical (lectură din operele lui Cantemir susţinută de actriţa Petra Zurba, de la TNC „Marin Sorescu“, un concert special susţinut de maestrul Gheorghe Zamfir). Graţie Clubului Rotary, România va putea instala un bust în bronz al lui Cantemir.

TVR va prezenta filmul documentar Cantemir - principele mileniului (realizat de Traian Bărbulescu), iar OZI va prezenta documentarul Odiseea Manuscriselor Cantemir. Constantin Barbu va lansa Integrala Manuscriselor Cantemir, primele XV volume, într-o ediţie facsimil color despre care specialiştii bibliofili români spun că este cea mai frumoasă ediţie din istoria tiparului românesc. “Se vor publica 20 de volume facsimil color cu opere şi documente privindu-l pe principele Cantemir, lucrări scrise în 10 limbi, însumând peste 10.000 de pagini, foarte multe inedite ba chiar neştiute”, a mai adăugat Barbu.


Evenimentul este coorganizat cu sprijinul europarlamentarilor Norica Nicolai, Cristian Buşoi şi Marian Jean Marinescu, de către Academia Română, Banca Naţională a României, Academia Internaţională Mihai Eminescu, Fundaţia „Paul Tudor“, Clubul Rotary Atheneum Bucureşti, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir, Televiziunea Română. “Datorită eforturilor, grijii şi oboselii lui Paul Tudor, Ion Deaconescu şi Constantin Barbu, Cantemir va avea o posteritate frumoasă”, Constantin Barbu.

Integrala Manuscriselor Cantemir, la Gaudeamus

Astăzi, la târgul Gaudeamus, la orele 11.30, la standul Bibliotecii Metropolitane Bucureşti se vor lansa primele volume din Integrala Manuscriselor Cantemir. Se vor publica 20 de volume facsimil color cu opere şi documente privindu-l pe principele Cantemir, lucrări scrise în 10 limbi, însumând peste 10.000 de pagini, foarte multe inedite ba chiar neştiute. La lansare vor participa academicienii Eugen Simion, Alexandru Surdu, Răzvan Theodorescu, directorul general al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, Florin Rotaru, Ioana Feodorv, Constantin Barbu (coordonatorul ediţiei Integrala Manuscriselor Cantemir), Paul Tudor (finanţatorul proiectului Cantemir).

Integrala Manuscriselor Cantemir se prezintă cu primele 15 volume, între care amintim:
Sacro-Sanctae Scientiae Indepingibilis Imago
Loca Obscura in Catechisi
In Isagogem Porphirii Proemium
Incrementorum et decrementorum Aulae Othmannicae (vol IV-V), manuscrisul latin 124 de la Havard(S.U.A.)
Epitome dell` Istoria Turca
Istoria ieroglifică
Hronicul Vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor
Curanus. De Curani etymologico nomine.
Ioannis Baptistae Van Helmont. Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia
De Vita Constantini Cantemyrii

ZILELE URMĂTOARE PE craiova.adevarul.ro DETALII IMPRESIONANTE DESPRE "MISIUNEA MOSCOVA" ŞI UN INTERVIU ÎN EXCLUSIVITATE CU CEI TREI OAMENI DE CULTURĂ (Ion Deaconescu, Paul Tudor, Constantin Barbu) DESPRE MANUSCRISELE FACSIMILATE.

duminică, 21 noiembrie 2010

DECALOG- RDCN

Decalog (sinteza obiectivelor RDCN)
1) Relansarea economiei româneşti prin transfomarea agriculturii, turismului şi infrastructurii în domenii prioritare. România poate să susţină prin suprafaţa agricolă pe care o are peste 80 de milioane de cetăţeni. Este strigător la cer că românii trebuie să plece afară pentru o pâine, iar cei rămaşi în ţară se hrănesc cu importuri

2) Băncile transformă oamenii în sclavi pe viaţă. De aceea urmărim desfiinţarea sclaviei impuse de sistemul bancar, prin înfiinţarea unei bănci de stat care să acorde credite cu dobânzi mici. Tinerii vor beneficia de condiţii speciale de creditare pentru a cumpăra apartamente, case sau a construi imobile pe suprafeţe de teren primite în mediul rural. Măsură care, coroborată cu punctul unu, să ducă la reînvierea satului românesc

3) Reducerea fiscalităţii şi birocraţiei şi crearea unor instituţii de control bine finanţate care să combată evaziunea şi contrabanda. Un cadru de afaceri funcţional, care să dea o şansă investitorilor, este cheia unei economii sănătoase.

4) Ţara nu e de vânzare. Se poate constata ce a ieşit din cedarea către străini a economiei, resurselor şi terenului, ne-am transformat într-o colonie de sclavi. Resursele naturale vor fi naţionalizate, iar doar cetăţenii români vor avea dreptul de a deţine teren. Se va urmări încurajarea împroprietăririi acestora, pamântul fiind adevărata avere, care poate duce la bunăstare şi la crearea unor cetăţeni independenţi de sistemul globalizant care provoacă crize la comandă şi lasă oamenii fără nimic

5) Din teritoriul imens al vechii Dacii a mai rămas un nucleu numit România. Şi acela ameninţat de tendinţele expansioniste ale celor care, prin deznaţionalizare, ne iau ţara de sub noi. O ţară se întinde până unde se întinde poporul ei, deci românii care se vor muta în zonele unde populaţia de etnie română este minoritară, vor beneficia de locuinţe gratuite, de facilităţi la angajare şi de facilităţi pentru înfiinţarea de afaceri. Toate organizaţiile care militează împotriva României, ca stat unitar, vor fi scoase în afara legii, începând cu UDMR

6) Vorbitorii de limbă română sau dialecte ale acesteia din statele vecine vor beneficia de sprijinul statului român pentru păstrarea identităţii lor etnice, putând primi cetăţenie română la cerere, în regim de urgenţă

7) Unirea Moldovei cu ţara

8) Este necesar un sistem legislativ puternic şi independent. Pedepsele vor fi pe măsura faptelor comise. Averile nejustificate vor fi confiscate. Protecţia copilului se va transforma dintr-un concept, în realitate. Creşterea unui copil va implica şi obligaţii din partea părinţilor, vremea în care procreerea este o afacere prin transformarea minorilor în cerşetori sau prostituate va deveni aminitire

9) Redescoperirea trecutului ţării este o altă prioritate a noastră. Pentru aceasta sorgintea dacică a poporului nostru nu va mai fi ignorată, ci trecută în prim plan. Aspect care va fi strâns legat de turismul care, prin punerea în valoare a imensului patrimoniu dacic îngropat, va avea de beneficiat

10) Toate cele de mai sus vor duce la crearea unui stat puternic pentru atingerea obiectivului principal pe care orice român ar trebui să-l dorească atins - traiul decent în propria ţară, ţară cu putere proprie de decizie în folosul cetăţenilor ei

Octavian-Eugeniu MANU

marți, 16 noiembrie 2010

SCRISOAREA UNEI ROMANCE

Iată scrisoarea unui INTELECTUAL obişnuit, fără pretenţii politice dar cu o mare nemulţumire pe care eu o constat la majoritatea dintre voi şi desigur este şi a mea. Nu o voi comenta, o veţi face voi, fiecare în felul său, nu neapărat în scris.

" .......................
De azi refuz sa mai platesc impozite, refuz sa mai am carte de munca in acest stat guvernat de oameni incapabili, corupti, ne-educati, care nu au in vedere decat propriul interes. Refuz sa mai finantez politicieni imbecili si amante care sfideaza o tara intreaga. Nu as avea nimic impotriva doamnelor apropiate presedintelui tarii, dar cand ele beneficiaza de bugete de milioane de euro printre care sunt si banii mei, banii parintilor mei, banii angajatilor mei, am o mare problema. E un blowjob mult prea scump! Refuz sa mai platesc taxe la stat – de ani de zile platesc sute de milioane de lei impozite pentru un stat care nu ma sprijina in nici un fel..platesc zeci de milioane pentru Sanatate, desi sunt constienta ca daca voi ajunge vreodata intr-un spital din Romania, voi fi tratata mizerabil.

De ani de zile, refuz sa ma mai uit la televizor, mi-e greata de politicienii romani, nu ma duc la vot pentru ca nu am pe cine sa votez, imi vine sa vomit cand vad panourile publicitare din campanii electorale gen –“noua ne pasa de Dumneavoastra”, refuz chiar si sa ma plang, pentru ca sunt mult prea ocupata sa imi castig existenta – cu toate acestea, cand se apropie data de 25 a lunii, in mod mecanic ma impacientez sa fac rost de banii care trebuie platiti la stat, pentru ca, nu-i asa?- “cu statul nu te joci”. Dar iata ca suntem in plina criza, iata ca pentru prima data nu am reusit sa platesc taxele la stat si mi-au fost blocate conturile! Si asta m-a ajutat sa ma trezesc, am deschis ochii, m-am uitat in jurul meu cu atentie, am pus intrebari, am deschis televizorul pentru prima oara in ani de zile…si ce am vazut? EBA si Becali ma reprezinta in Parlamentul European, Elena Udrea beneficiaza de bugete de milioane de Euro de care dispune cum o taie capul, doamna Ridzi arunca 86 milioane de Euro pe o telecabina cand exista orase in Romania care nu au nici macar un spital de Doamne Ajuta, domnul Patriciu vinde Petromidia pentru cateva miliarde din care sunt curioasa daca plateste vreo taxa la stat… jocuri politice murdare, politicieni corupti si curve, haos total,o tara vanduta pe nimic de niste agramati care nu si-au vazut decat propriul interes – macar daca ar fi vandut-o scump!, investitori straini care efectiv nu au cu cine discuta in Romania si se lupta cu morile de vant…si toti oamenii de calitate pe care ii cunosc stau cu capul bagat in nisip…l-am avut si eu, pana astazi- dar am realizat ca oricat de multi bani as face, oricate tari as vizita, oricate carti as citi, oricat as incerca sa nu ma las afectata, at the end of the day, traiesc tot aici si tactica strutului imi va face mai mult rau pe termen lung decat daca m-as implica acum.

Nu se mai poate asa! Enough is enough! Romania nu este doar o tara de hoti, de agramati, de curve, de parveniti, de oameni fara balls si fara coloana vertebrala . Sa protestez prin a nu imi plati taxele nu este suficient, desi daca ar mai face-o si altii, s-ar putea declansa ceva. Fac apel catre toate persoanele integre, capabile, educate, care au cladit ceva prin munca lor, fara sa fure, sa ia atitudine pentru a stopa prostia ce ne afecteaza pe toti. Sunt milioane de tineri destepti, multi dintre ei muncesc peste 12 ore pe zi pentru multinationale sau pentru businessul lor propriu, oameni educati, in Romania si peste hotare, oameni care au gestionat milioane de euro, oameni cu viziune, talent, pro-activi, integri, care stiu sa comunice efficient si stiu ce inseamna sa livrezi, stiu ce inseamna un deadline, stiu ce inseamna responsabilitatea….sunt sute de mii de romani de calitate, plecati din Romania pentru a produce si a consuma in alte tari, cladind economia altor state- s-ar intoarce maine in Romania daca nu ar fi circul care este acum aici.

Trebuie sa luam atitudine, trebuie sa facem o schimbare, este nevoie de o Miscare a romanilor cu balls si cu coloana vertebrala! O Miscare de Intoarcere Acasa, atat a romanilor plecati slugi in alte tari, cat si a celor care, desi am ales sa ramanem aici, suntem absenti, pasivi, indiferenti si suportam ce ni se intampla doar visand la urmatoarea iesire din tara. E nevoie de o miscare in care leaderii sa fie testati si para-testati, asa cum se intampla cand esti angajat intr-o companie multinationala, fara sa fie acceptati daca nu li se dovedeste integritatea si eficienta.
O miscare a oamenilor care nu au mai fost implicati in viata politica, neintinati, ne-spalati pe creier, ne-jigoditi. O miscare fara traseisti politici sau scursuri de la alte partide. Este nevoie de o miscare a oamenilor destepti, tineri, cu atitudine, experti in domeniul lor. Si tu si eu cunoastem cel putin 5 oameni inteligenti care ne-ar putea reprezenta mai bine in Parlamentul European decat EBA sau Becali.Oare de ce nimeni nu actioneaza? Daca acum cinci ani ne-am fi implicat cu totii macar o ora pe saptamana, in mod sigur nu s-ar fi ajuns aici. Cati bani furati, cate proiecte blocate, cate fonduri nefolosite in cinci ani de zile….Daca am dialoga constructiv, daca ne-am intalni o ora pe saptamana, daca am actiona, daca am putea aduna si monta toti oamenii destepti, corecti, conectati, creativi, eficienti pe care ii cunosc eu si pe care ii cunosti tu – s-ar vedea si simti diferenta in cinci ani de acum incolo. Avem un plan de organizare, avem un plan de finantare, avem usi deschise catre marile centre politice si financiare care cauta in Romania un interlocutor nou. Nu credeti ca si marilor puteri le-ar face mai multa placere sa discute cu oameni educati decat cu agramatii parveniti ce reprezinta interesele Romaniei in momentul de fata?

Propun infiintarea unei Miscari a Corporatilor - oameni din banci, industrie, finante, firme de avocati, experti PR, intreprinzatori privati- care au calitatile necesare sa scoata tara din criza. Este singura solutie viabila pentru Romania de acum – tara asta se poate pune pe picioare numai daca s-ar uni toti oamenii capabili pe care ii avem in toate domeniile- creiere vanate de toate companiile multinationale, corporati educati, care gestioneaza bugete de miliarde, conduc sute de mii de angajati, sunt cosmopoliti, stiu sa negocieze /sa munceasca / sa comunice intr-un mediu international, intr-o piata globala- nu au doar viziune limitata de speculant din Pipera Tunari.

E nevoie de o alternativa in Romania. E nevoie de o Miscare in valorile careia sa ma regasesc si eu, sa se regaseasca si Andreea Miinescu, prietena mea care la 26 de ani are firma ei, facuta fara ajutorul nimanui, munceste 13 ore pe zi si seara mai merge si la cursuri de German Business…in care sa se regaseasca si Ileana Badiu, Managing Partner la una dintre cele mai mari agentii de publicitate, care munceste 14 ore pe zi chiar si in luna a opta de sarcina….si Tereza Valcan, expert in PR, care a studiat in State, face MBA la Londra, s-a intors a munceasca in Romania si ar putea sa ne reprezinte in mod sigur mai bine decat EBA….si Radu Manolescu, care la 28 de ani si-a facut firma lui de Head-Hunting, fara ajutorul nimanui si a adus-o in topul firmelor de profil….si doamna Camelia Sucu, ajunsa in TOP Capital fara sa fure un leu, prin munca sa de ani de zile…si doamna Mihaela Nicola, guru-ul publicitatii din Romania…si Maria Lucia Hohan, designerul ale carei creatii se vand in toata lumea si care a ajuns unde a ajuns prin propria sa munca…si Pepe Berciu, care a studiat la Londra si are businessul sau de succes….si fratii de la Fratelli, care cu creativitate, pasiune si munca s-au impus in viata de noapte a capitalei….si Violeta Balan, care a terminat Magna Cum Laudae o facultate de drept in America, munceste pentru una dintre cele mai mari firme de avocatura din lume si s-ar intoarce maine acasa dar nu are la ce…si Horia Mocanu, primul roman admis la Harvard, care scrie istorie intr-o tara vecina…si Edy Uzunov, proprietarul agentiei Regatta, cultivat, meloman, impecabil… si Floriana Jucan, jurnalista erudita ce s-a incapatanat sa educe cititorul de presa din Romania si a reusit sa impuna pe piata o revista fara femei dezbracate si barfe dezgustatoare… si Fady Zaidan, cel mai conectat si charismatic manager pe care il cunosc…si Loredana Salcianu, avocata care a avut curajul acum patru ani sa plece dintr-o multinationala si sa isi deschida propria ei firma de avocatura…si Angela Teodora Burz, intreprinzatoarea eleganta care si-a facut bagajul si a plecat sa faca business in Shangai, dar duce dorul prietenilor din Romania…si Diana Dondoe, care i-a sfidat pe toti cei ce au respins-o in Romania, ajungand prin munca, perseverenta si consecventa unul dintre cele mai celebre top modele ale lumii, facand milioane cu o detasare eleganta si impresionand lumea intreaga prin eruditia sa- dar duce dorul tarii ei….si Bogdan Voica, la 30 de ani manager al uneia dintre cele mai celebre si exclusiviste agentii imobiliare din Europa….si Eveline Pauna, care la 20 de ani, face o facultate, lucreaza 10 ore pe zi, scrie la Q Magazine si in putinul timp liber merge la Opera….si Raluca Safta, care la 23 de ani a avut curajul sa isi deschida propria ei firma de relocari si a ajutat sute de expatriati, directori de companii multinationale sa se relocheze in Romania…si Damian Draghici, cu IQ de geniu si cu premiul Grammy care a ales sa se intoarca in Romania la radacinile sale ….Asta e Romania mea! Nu Vanghelie, EBA sau Becali!! Si acestia sunt doar cativa dintre oamenii pe care ii cunosc….mai sunt atatea milioane de oameni destepti si muncitori, corecti si educati, capabili si integri…

Ma intreb, atatia oameni destepti nu se rusineaza ca sunt reprezentati de Gigi Becali si de EBA?( Ma ingrozesc la gandul ca EBA va negocia pentru Romania fonduri de zeci de milarde de Euro!)

Nu va este rusine ca sunteti condusi de un om politic care nici macar nu poate sa pronunte Google? Nu va este rusine sa va dati la o parte cand in masinile cu girofar trece un agramat, un hot sau o papusa blonda cu tupeu si cu un singur talent, platit mult prea scump? Din banii vostri?

Am innebunit eu sau am innebunit noi cu totii sa stam pasivi in timp ce suntem calcati in picioare pe banii
nostri?
Ei bine, mie mi-a ajuns. Imi este rusine ca am stat cu mainile in san si s-a ajuns ca astazi sa fiu reprezentata de o domnisoara din Bamboo si de un cioban. Asa ca voi lua atitudine. Si va rog si pe voi, toti cei ce credeti ca nu va reprezinta cei din scena politica de acum, sa luati atitudine. Sa gasim si sa sustinem oameni de care sa fim mandri ca ne reprezinta. Sa identificam valorile si sa le convingem sa se implice. Daca avem echipa, tot restul vine de la sine. Stiu ca ei exista, trebuie doar treziti.
Trebuie sa facem ceva. Nu e suficient sa ne plangem, sau sa bagam capul in nisip. Trebuie actionat. Eu nu mai astept o minune, ma apuc de treaba. Voi lupta. Pentru un grup de oameni capabili, care pot revolutiona un sistem de care toata lumea este satula. Pentru o Romanie condusa de oameni destepti si integri.Pentru o Romanie care sa fie un player international, nu curva de centura a Europei. Pentru o Romanie bogata, cu batrani bine ingrijiti, cu tineri carora sa li se ofere perspective, cu strazi fara gropi, cu hoti bagati dupa gratii, cu milionari pe merit nu din furat. Pentru un viitor mai bun pentru mine si pentru copiii mei, in tara mea, nu printre straini. Pentru o Romanie de vulturi, nu de struti ( am ajuns niste struti, cu capul in nisip si posteriorul la dispozitia tuturor analfabetilor – sper sa nu va simtiti jigniti de exprimarea plastica, este doar realitatea!….suntem vulturi doar in businessul nostru, in zona noastra de comfort sau cand iesim din tara, asta daca nu ne trateaza vreun strain de sus ca avem pasaportul pe care il avem!) Ajunge! Haideti sa ne trezim!
CRISTIANA"

ULTIMA POEZIE SCRISA DE ADRIAN PAUNESCU

Eu recunosc ca am facut greseala
De a slavi prea mult conducatorul
Facandu-i ode si-ndemnand chiar sala (sa cante):
Partidul, Ceausescu si Poporul.

Dar nu uitati ca tot eu sunt cel care
L-am criticat si-am insuflat dorinta
De libertate, bunastare si schimbare
Subtil, necenzurandu-mi constiinta.

Am facut si mult bine-n stanga-n dreapta
Atat cat s-a putut, fara sa-mi pese
Periclitandu-mi starea, familia si casa
Dar toate s-au uitat si-s fapte sterse.

De-aceea spun ca ultima dorinta
Sa ma iertati de v-am gresit vreodata
Si-mi fac adanc proces de constiinta
Caci nu e om pe lume fara pata.

As vrea ca sa raman in mintea voastra
Doar un poet ce si-a iubit mult tara
Ce a descoperit si slefuit talente
Ce-au scormonit prin inimi cu chitara.

Trecutul mi-l asum si nu mi-e teama
Nici nu mi-a fost, nu-mi este, n-o sa-mi fie
Nu m-am dezis de clasa proletara
Si am simtit ca am o datorie,

De a starni in mintea tuturora
Si mai ales in suflete de tineri
Ca nu suntem o tara oarecare
Si-avem destin maret si vom fi liberi.

Cand noi cantam in salile-arhipline
Si recitam pe voci de milioane
Visam la Marea noastra Romanie
Si va-ndemnam: Treceti batalioane!

Un dor as mai fi-avut, dar ce pacat
Ca n-am putut opri din cale vremea
Sa vad autostrada prin Carpati
Din Chisinau-Arad cu via Tebea

Sunt unii care ma lovesc si-acuma
Cand m-am urcat la ceruri, ce oroare!
Cuvinte grele-arunca, nesimtire
Si toti vor ca sa cada in picioare

Eu va privesc de-aici de sus, cu mila
As vrea sa fiti mai buni dar nu se poate
Se rasuceste Stefan in morminte
De-atata ura, pizma, nedreptate.

Imi este jena, sila….chiar ma bucur
Ca am plecat de-acolo, dar ma doare
Cand vad valori, talente, caractere
Ce-si fac familiile peste hotare.

Ce sa va spun, romanii mei de bine
Ce-aveti sfiala, bun simt si onoare
Poporul nostru-i cel mai bun din lume! (Sa tineti minte)
Nu lasati tara calcata in picioare.

Nu plecati capul, tine-ti pieptu-n fata
Cu fruntea sus, sa n-o coboare nimeni
Sa va claditi cu totii alta viata
Mesaj catre romani de pretutindeni!

Sa iei aminte tara mea de suflet
Ia atitudine si da raul afara
Unde s-a dus Granarul Europei
Banala tara-industrial-agrara.

Sa iei aminte tara mea de glorii
Cu patima iti spun din nefiinta
Cladeste-ti viitorul pe trei sfinte
Pe munca, educatie, credinta.

In timp ce va imbarbatez de-aicea
Din ceruri si din sfere tutelare
Vad iarasi vorbe grele prin ziare
Pe forumuri, pe la televizoare.

N-am omorat pe nimeni niciodata
Nici cand murim nu ni se mai da pace
La toti gasiti cusururi si reprosuri
Nu mai lasati pe nimeni sa se-mpace.

Nu-mi sta in caracter dar ma doboara
Limbaju-ascuns al poeziei mele
Baga-mi-as p--a sa imi bag de tara
Cu oameni falsi si plina de lichele.

…ultima poezie scrisa in agonie de Adrian

ESTI TARA MEA

Eşti ţara mea.
Moşu - Tudor Diaconu

Eşti Ţara mea, de aceea te iubesc
Şi te adun în suflet la tot pasul.
N-am ochi pe cât aş vrea să te privesc
Şi nici ureche să-ţi cuprindă glasul.
Vii de departe, ţară din străbuni
Şi urci în mine ca o sevă coaptă,
Unind strâmtoarele furtuni
Cu reverii de gânduri şi de faptă.
Bunicii n-au putut să-o vadă,
Că li s-au tras zăvoarele la şcoală,
Dar şi-au lăsat mormintele pe-aci,
Să nu rămână Cartea Vremii goală.
Iţi ştiu povestea vieţii pe de rost,
Îngemănând minunea şi firescul.
Când spune codrul despre tot ce-a fost
În el, simt uriaş pe Eminescu.
Sau dacă-aud vreun ţipăt de haiduc
Şi dor cu dor prin prag mai întârzie,
Parcă mă uit, în drum, după Coşbuc
Şi dacă nu e... îl aştept să vie.

De-oi învăţa şi eu să cânt, aş vrea,

Cântarile, să mi le spună-ntruna
Şi munţi şi apele din ţara mea
În vorba vie, veche şi străbună.
Că dragi mi-au fost şi crânguri şi izvoare
Şi munca grea şi visul. Nu odată
iubirea fetelor. Şi munţii-n soare
Şi marea cea albastră... viaţa toată.
Eu, pentru om, în inimă adun,
Şi-n gandul meu curajul şi tăria.
Vreau, peste vremuri, omului să-i spun:
Găseşti în versuri dreaptă mărturie.
Să pier mai bine-n clipa de pierzare,
Când gândul meu s-ar depărta de tine
Şi blestemat să fie versul care
Se-nchină în faţa porţilor străine.
Popor Român, izvor de-nvăţătură,
Statornicia ta mi-e o povaţă,
Să-mi afli-n vers şi fulgerul din gură
Şi duioşia dragostei de viaţă.

joi, 11 noiembrie 2010

MAREA ENCICLOPEDIE A GETO DACILOR-EDITIE DE COLECTIE
CONCISA,PASIONANTA,CAPTIVANT ILUSTRATA
O carte pentru cei interesati de istorie dar mai ales pentru cei ce n-au iubit-o pina acum.
De dimensiuni epice,dar cu detalii riguroase,aceasta carte cuprinzatoare si plina de culoare oferita de editura Pintexim trateaza toata istoria geto dacilor de la primii nostri pasi pina la inceputul anilor 500 e.n
Cartea este o exceptionala imbinare intre grafica atractiva si un continut riguros si avizat,o carte pe care o vei citi pe nerasuflate si la care te vei intoarce mereu. Astazi dupa 12000 de ani ce stiti despre prima civilizatie din Europa?
Ce stiti despre civilizatia pelasgilor, a primilor oameni civilizati din Vechea Europa?
Stiati ca pelasgii sau hiperboreeii aveau centrul administrativ,politic si religios in M-tii Carpati ? Existenta civilizatiei pelasgilor este dovedita de realitatea site-urilor arheologice. Le-ati vizitat veodata? Ati invatat despre ele la scoala sau facultate?
MAREA ENCICLOPEDIE A GETO DACILOR va ofera aceste informatii tuturor celor interesati.Istoria noastra straveche se bucura de cele mai importante superlative:
-Cea mai veche fosila umana din Europa
-Cea mai veche activitate de minerit
-Cea mai veche scriere din lume
-Cea mai veche cultura a Europei
Prin urmare,avind in vedere aceste superlative,nu putemsa nu sustinem ca prima civilizatie umana nu a aparut in SUMER,ci in CARPATI
Puteti fi la curent cu ultimile informatii despre MAREA ENCICLOPEDIE A GETO DACILOR urmarind blogul enciclopediagetodacilor.blogspot.com

miercuri, 10 noiembrie 2010

DECEBAL CATRE POPOR

DECEBAL CÃTRE POPOR
de George Coşbuc

Viaţa asta-i bun pierdut
Când n-o trăieşti cum ai fi vrut !
Şi-acum ar vrea un neam cãlãu
S-arunce jug în gâtul tãu :
E rãu destul cã ne-am nãscut,
Mai vrem şi-al doilea rãu ?

Din zei de-am fi scoborâtori,
C-o moarte tot suntem datori !
Totuna e dacă-ai murit
Flãcãu ori moş îngârbovit ;
Dar nu-i totuna leu sã mori
Ori câne-nlãnţuit !

Cei ce se luptã murmurând,
De s-ar lupta şi-n primul rând,
Ei tot atât de buni ne par
Ca orişicare laş fugar !
Murmurul azi ş orişicând,
E plânset în zadar.

Iar a tãcea şi laşii ştiu !
Toţi morţii tac! Dar cine-i viu
Sã râdã! Bunii râd şi cad !
Sã râdem, dar, viteaz rãsad,
Sã fie-un hohot şi un chiu
Din ceruri pânã-n iad !

De-ar curge sângele pârău,
Nebiruit e braţul tãu
Când morţii-n faţã nu tresari !
Şi însuţi ţie-un zeu îţi pari
Când râzi de ce se tem mai rãu
Duşmanii tãi cei tari.

Ei sunt romani ! Şi ce mai sunt ?
Nu ei, ci de-ar veni cel sfânt
Zamolxe, c-un întreg popor
De zei ; i-am intreba : ce vor ?
Şi nu le-am da nici lor pãmânt
Cãci ei au cerul lor !

Şi-acum bãrbaţi, un fier şi-un scut !
E rãu destul cã ne-am nãscut :
Dar cui i-e fricã de rãzboi
E liber de-a pleca `napoi,
Iar cine-i vânzator vândut
Sã iasã dintre noi!

Eu nu mai am nimic de spus !
Voi braţele jurând le-aţi pus
Pe scut ! Puterea este-n voi
Şi-n zei. Dar vã gândiţi, eroi,
Cã zeii sunt departe, sus,
Duşmanii lânga noi !
ROMANIA,LEAGANUL CIVILIZATIEI EUROPENE


Astazi dupa 12000 de ani ce stiti despre prima civilizatie din Europa?
Ce stiti despre civilizatia pelasgilor, a primilor oameni civilizati din Vechea Europa?
Stiati ca pelasgii sau hiperboreeii aveau centrul administrativ,politic si religios in M-tii Carpati ? Existenta civilizatiei pelasgilor este dovedita de realitatea site-urilor arheologice. Le-ati vizitat veodata? Ati invatat despre ele la scoala sau facultate?
MAREA ENCICLOPEDIE A GETO DACILOR va ofera aceste informatii tuturor celor interesati.Istoria noastra straveche se bucura de cele mai importante superlative:
-Cea mai veche fosila umana din Europa
-Cea mai veche activitate de minerit
-Cea mai veche scriere din lume
-Cea mai veche cultura a Europei
Prin urmare,avind in vedere aceste superlative,nu putemsa nu sustinem ca prima civilizatie umana nu a aparut in SUMER,ci in CARPATI
Publicat de sam la 10:41 0 comentarii Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog! Distribuiţi pe Twitter Distribuiţi pe Facebook Distribuiţi pe Google Buzz

marți, 9 noiembrie 2010

Grigore Lese - Cantec despre Bucovina



Comentariu de pe youtube

alexdode79
1 year ago

sunt plecat de mult din tara si nu pt ca mi-am dorit-o...,nu sunt din Bucovina si nici cel mai mare patriot,defapt nici nu cred ca are importanta din ce zona a tari esti,cand asculti asa ceva tre sa se miste ceva in fiecare,BLESTEMATI FIE CEI CARE SE PREFAC CA-I INTERESEAZA SOARTA ROMANILOR,guvernanti,politicie­ni,etc nenorocitii din cauza carora nu avem posibilitatea sa traim o viata normala in tara noastra.

Gauri negre ale istoriei - Tribalia

Gauri negre ale istoriei - Tribalia Ion di la Vidin
In sudul Dunarii traiesc 2 milioane de romani * Nationalitatea le-a fost schimbata * Limba le-a fost batuta in cuie * Constiinta, nu!

Ion di la Vidin

Nascut in urma cu 85 de ani, in comuna Cosova, langa Vidin, Bulgaria, patriotul roman sud-dunarean Ion di la Vidin s-a stins recent, la Champigny, in apropiere de Paris. L-am cunoscut destul de bine. Dupa 1989 venea deseori la Bucuresti, pentru a-si stinge "focul de romanism", foc care-i frigea sufletul, cum rareori mi-a fost dat sa vad la un exilat. Ceea ce ura cel mai mult pe lume era numele sau bulgaresc, Mladen Petrov, care i-a adus multe necazuri in Franta. Si l-a schimbat cu de la sine putere, ocolind autoritatile si intrand in constiinta publica romaneasca sud-dunareana, cu numele sau &
quot;nobiliar": Ion di la Vidin. Inginer de mine, dupa un stagiu la Bor, in Iugoslavia, a plecat in Franta si Italia, unde si-a practicat pe mai departe meseria. Dar nu ingineria il preocupa in chip absolut pe Ion di la Vidin, ci destinul chinuit al neamului sau. Fiecare franc sau dolar, ascuns de sotia lui frantuzoaica, lua drumul romanilor din Bulgaria din om in om, printr-o retea de prieteni devotati care au pacalit serviciile de supraveghere bulgaresti. Ani in sir, a sponsorizat prima revista romaneasca din Bulgaria, VREME, in paginile careia au vazut lumina tiparului primele crampeie de adevar romanesc din Timocul Bulgaresc (zona cu 250.000 de romani, ostracizati in mod inacceptabil si scandalos pana in ziua de azi!). A ajutat poeti romani din satele Vidinului sa-si tipareasca primele carti; a ajutat, din putinul sau, orice actiune culturala care viza renasterea spiritului romanesc. Cand asociatii romanesti au reusit sa ridice o noua statuie a Maritei, tanara eroina romanca de la Smardan, cel care a suportat cea mai mare parte din cheltuieli a fost "Domnul Ion". L-a durut sufletul cand autoritatile bulgaresti, intr-un gest stupid, anti-romanesc, au refuzat amplasarea statuii pe locul unde fusese candva, inainte de distrugerea ei de catre comunistii bulgari de dinainte de '90. De altfel, cimitire intregi de eroi romani ce si-au dat viata pentru eliberarea Bulgariei, in 1877-1878, au fost distruse de autoritatile de la sud de Dunare, dupa metoda transnistreana, in ura lor inexplicabila pentru tot ce e romanesc. Ion di la Vidin insusi, daca s-ar fi intors pe meleagurile natale, chiar si dupa caderea regimului comunist, ar fi ajuns in temnita. Interdictia intrarii sale in Bulgaria "democratica" si membra a Uniunii Europene a fost una de tip stalinist, cum staliniste sunt si standardele actuale dupa care Sofia isi trateaza minoritatile etnice si, in special, minoritatea romaneasca din Timoc. Adica din Tribalia. Sacra Tribalia. Ajungem astfel la motivul principal al declararii lui Ion di la Vidin drept persona non grata in Bulgaria: publicarea, in 1991, a volumului de istorie in limba franceza "La Tribalie" (Tribalia). In acest volum de autodidact serios, care citeaza surse dintre cele mai diverse si credibile, autorul aduce aminte tuturor, ca zona Timocului, populata de romani, in marea lor majoritate, a fost, in urma cu peste 2000 de ani, provincia romana Tribalia. Numai asa se explica latinitatea populatiei respective, intaietatea ei pe acele meleaguri, in raport cu slavii. Volumul a fost tradus in romaneste de jurnalistul Ilie Traian si publicat, in 1996, la Editura Erasmus, sub titlul "Sacra Tribalia".
Gauri negre ale istoriei - Tribalia Pastor Vlah
Izvorata din documente slavone, bulgare, germane, frantuzesti si italiene, "Sacra Tribalia" a ramas primul document credibil despre dimensiunea istorica a romanitatii sud-dunarene. Capitala Tribaliei a fost Bononia, adica Vidinul de astazi, iar granitele provinciei se intindeau de la Bononia pana la Zaiciar, in Serbia. Dar dincolo de particularitatea "vlaha" a patriotismului sau, Ion di la Vidin a fost un patriot roman in general, un luptator in transeele romanitatii vaduvite de cele mai elementare drepturi.
Imi amintesc de "Nenea Ionica de la Paris" cu duiosie, cu emotie si respect. Scund, tot timpul zambitor si vesel, ni se adresa cu apelativele "dragutii mei", "romanasii mei", desi nu fusese in Romania decat o data. A fost dintre cei alesi, pentru care patria e adanc infipta in suflet, pe oriunde le-ar peregrina trupul pasager. Traia la Paris doar pentru fisc, pentru posta si pentru politie. Dar mintea si inima lui haladuiau, spre disperarea frantuzoaicei sale, prin campiile dunarene, daramand sarma ghimpata si punand la loc luminat adevarul natiei romane de pretutindeni. Adevar cuprins si in emotionantul sau testament: "Celor care vor veni dupa mine le spun din suflet sa vorbeasca, sa cante si sa planga romaneste, pentru ca aceasta este lectia vietii si faptei mele". In speranta ca sufletul calator al celui disparut de curand dintre noi va tresari la aceasta evocare tardiva, publicam, in reluare, un interviu acordat revistei "Formula AS".



"Acesti tribalieni sunt mai tari ca piatra"

- Militati, cu ardoare, pentru o cauza despre care majoritatea romanilor n-au habar: Tribalia. Ce defineste acest nume atat de sonor?

- Tribalia este o regiune de aproximativ 40.000 kilometri patrati, locuita de peste 2,2 milioane de romani (vlahi) de pe malul drept al Dunarii - de la Moravia si Passarowitz in Vest (Iugoslavia), trecand prin Timoc, pana la Yantra si Svistova in Est (Bulgaria), invecinandu-se cu Dunarea in nord si Balcanii in sud. Popor de origine traco-dacica, tribalienii vorbesc aceeasi limba ca fratii lor din Nordul Dunarii, iar nu un dialect al limbii romane, ca macedonenii (aromanii) din restul peninsulei Balcanice. Soarta lor este comuna cu a romanilor din Basarabia si Bucovina de Nord, cu a celor cuprinsi intre Tisa si hotarul actual al Romaniei. Ei toti cunosc suferinta unui trai oprimat pe teritorii ocupate de neamuri migratoare, atrase de bogatiile si frumusetea pamanturilor noastre.

- In acest caz, de ce se cunoaste atat de putin despre existenta tribalienilor?
Gauri negre ale istoriei - Tribalia


- Aceasta este vina istoricilor si mai vechi si mai noi, care n-au stiut sa puna in valoare documentele istorice ce atesta existenta acestui popor pe teritoriul amintit mai sus. Este o ignoranta nefasta si criminala, datorata in egala masura istoricilor, dar si fortelor politice si administrative care au guvernat pe malurile Dunarii de Jos incepand cu secolul al XIX-lea si pana in prezent. Tribalienii fac parte din marele neam al tracilor, ca si fratii lor, dacii. Daca acestia din urma vor fi invinsi si romanizati abia la inceputul secolului II dupa Cristos, armatele trace din Tribalia vor fi supuse si romanizate inca din anul 6 inainte de Cristos!

- De cand dateaza primele indicatii scrise despre Tribalia?

- Din epoca invaziei persane conduse de Darius I (521-485 i.C.). Cronica acelei invazii consacrate acapararii unor mari cantitati de aur mentioneaza si Tribalia.

- Ce s-a intamplat cu Tribalia in perioada romana?

- In anul 84 dupa Cristos, de pe teritoriul deja cucerit al Tribaliei, imparatul Domitianus declanseaza primul razboi daco-roman. Contand pe sprijinul secret al "fratilor" traco-tribalieni, dacii inving. Traco-tribalienii vor fi prezenti, in mare numar, si in armata lui Decebal, care se va lupta cu romanii in razboaiele din anii 101-102, 106-107.
Gauri negre ale istoriei - Tribalia Romanca din Bulgaria, pe la 1910
Cu parasirea Daciei de catre armatele romane, in anul 275 d.C., daco-romanii din nordul si sudul Dunarii vor ramane singuri in calea navalirii barbare. In anul 499, istoricii bizantini consemneaza sosirea la Gurile Dunarii a unor barbari de pe Volga ("volgarisi", "bolgarisi", "bolgari"), in numar de circa 25-50.000. In acele vremuri, traco-tribalienii numarau circa 3 milioane de locuitori (cifra din epoca lui Strabon, de la inceputul Erei Crestine). Dupa caderea Imperiului Roman din Rasarit, in anul 641, si victoria greco-bizantinilor, "bolgarii" vor cunoaste o situatie infloritoare, acceptand rolul de "jandarmi" ai Imperiului Bizantin, rol oferit de grecii ce doreau anihilarea romanilor-tribalieni si intreruperea oricarui contact al acestora cu Roma (eterna rivala a Atenei). Istoria consemneaza o reusita in acest sens: acapararea Bisericii romanesti de catre ortodoxia greaca. Dar, in acelasi timp, secolele de neagra asuprire bulgara si, in paralel, sarba nu au reusit sa distruga limba romana si spiritualitatea distinct latina din Tribalia. Patriarhul grec Nicefor va constata cu tristete ca, la sfarsitul primului mileniu de dupa Cristos, "acesti tribalieni sunt mai tari ca piatra".

In spatele frontului

- Care era soarta tribalienilor in vremea primilor domni romani?

- Aproape de fiecare data, in armatele domnilor romani au luptat si romani-tribalieni. Probabil ca istoricii vor ajunge candva la concluzia (daca nu au ajuns deja) ca marile biruinte antiotomane ale romanilor sub Mircea cel Batran, Vl
ad Tepes, Mihai Viteazul s.a., obtinute in campia Dunarii, au fost castigate si cu sprijinul fratilor din Tribalia, care, tactic, se gaseau mereu in spatele frontului. In orice caz, in bataliile de la Smardan, Grivita si Plevna, din 1877-1878, tribalienii au avut un rol important. A intrat deja in legenda fetita de 15 ani, Marita, care a luptat, alaturi de alte 36 de fete, pe reduta Smardan. A fost ucisa la 9 ianuarie 1878, iar monumentul ei a fost distrus de bulgari dupa "Pacea de la Bucuresti" din 1913.
- In cartea dvs. vorbiti despre o stema si chiar un imn al Tribaliei...
- Descoperirea "Stemei Tarii", alaturi de steagul in cinci dungi oferit de Mihail Kogalniceanu in 1863, este dovada peremptorie a existentei Tribaliei.
Gauri negre ale istoriei - Tribalia Romanca din Bulgaria, pe la 1910
Stema poarta desenul unei bufnite si al unui mistret strapuns de o sageata, simbolizand intelepciunea poporului (bufnita) si curajul (mistretul). Din nefericire, primul razboi mondial va fi foarte dureros pentru toti romanii din cele doua Tribalii, atat cea occidentala, de sub cocarda sarba, cat si cea orientala, de sub cocarda bulgara. Ei sperau sa se incheie si calvarul lor multisecular. Astfel, la Paris s-a prezentat o delegatie de romani din Vidin, sub conducerea profesorului iesean Ion Ursu, cerand sa fie primiti atat de delegatia permanenta a Romaniei (la negocierile de pace de dupa primul razboi mondial), cat si de acelea ale sarbilor si bulgarilor. Seful delegatiei romane, Vaida Voievod, s-a consultat intrigat cu Take Ionescu. In zilele urmatoare, nu numai ca delegatia din Tribalia nu a fost primita de nici una dintre cele trei delegatii, dar a fost chiar expulzata din Franta. Intorsi la Vidin, acesti temerari vor cadea sub teroarea politiei bulgare, care-i va trata drept "tradatori".

- Care este situatia actuala a romanilor din Tribalia?

- Astazi nu se accepta denumirea veche de Tribalia. Panslavismul a invins si chiar si unii fruntasi ai vlahilor sunt tentati sa judece fenomenul pe bucati: zona Vidinului, zona Timocului, zona Bohr etc. Cand de fapt este vorba de un spatiu mare, compact romanesc, ce coincide cu teritoriul tribalian. De la Bazias la Giurgiu, pana si cainii stiu ca suntem romani, cu exceptia fratilor nostri din nordul Dunarii care continua sa ne ignore.

Precizare RDCN - Tracii nu au fost latinizati niciodata, iar tribalienii, ca toata populatia de sorginte traca, inclusiv aromanii, vorbesc limba neamului lor tracic

CELE DOUA TRIBALII

Cele doua Tribalii


Tribalia - teritoriu cuprins intre raul Morava la vest (in Serbia de azi) si raul Iantra la est, a apartinut in cea mai mare parte Taratului de Vidin, cu o populatie preponderent romaneasca si al carui penultim TAR (ce insemna conducator de tara(!) a fost Ioan Stratimir(foto), nepotul de fiica la lui Basarab I Intemeietorul, Domn si Voievod al Tarii Romanesti . Ducatul de Vidin a fost constituit in 1280 si cuprindea teritoriul dintre raurile Pec, Lom, Dunare si Muntii Heamus, primul duce fiind Ioan Sisman. Ioan Sratimir s-a nascut la Loveč c. 1324-1325 ca al doilea fiu al lui Ioan Alexandru (foto dreapta), si a primei sale sotii Theodora de Valahia cu care se casatorise in 1321. A mai avut doi frati, pe Mihail Asen (n.1322-m. 1355) si Ioan Asen (m. 1349) amandoi morti in lupta cu turcii otomani si o sora Thamara (Chera Tamara), casatorita intai cu despotul Constantine (Konstantin), si apoi cu Murad I sultanul Imperiului Ottoman .
Ioan Alexandru a continuat politica de stransa colaborare cu socrul sau, marele voievod si domn de la Arges, socotindu-se amandoi mostenitori legitimi ai dinastiei asanestilor, a carei traditie imperiala s-a restaurat acum de cei doi suverani prin adaugirea numelui de Ioan: cel de la Arges isi va zice Ioan Basarab, si dupa el toti basarabii si domnii Tarilor Romane isi vor adauga numele domnesc "Ioan", iar Tarul de la Tarnova pe cel de "Ioan Asan". El se va numi Ioan Alexandru Asan.
In 1335, Ioan Alexandru, tarul Bulgariei, s-a indragostit nebuneste de de Sara-Rebecca, o evreica din Constantinopole venita sa-i prezinte o jalba la Tarnova! Tarul Ioan Alexandru si-a repudiat sotia romanca dupa un timp (si care s-a calugarit sub numele de Teofana) si s-a casatorit cu evreica pe care a botezat-o (formal) cu numele primei sotii, acela de Teodora !!!, incoronand-o in capitala Tarnova! Inteligenta si cultivata, ea a exerctat o mare influenta asupra afacerilor regatului. In timp ce sectele impanzisera Bulgaria si Biserica ortodoxa insasi era divizata intre autonomisti si adeptii Patriarhatului de la Constantinopole, nimeni nu s-a ofuscat de originile sale iudaice. Din contra, cronicarii epocii au fost unanimi in a lauda marea sa virtute!
Conform cutumei romano-bizantine, Ioan Alexandru isi asociase fiii la tron, pe intaiul nascut, Mihail Asen IV inca din 1332, iar pe Ioan Sratimir si pe Ioan Asen IV in 1337, acestia primind ca rasedinte Vidin si Preslav. Moartea in lupta cu turcii intai a celui de-al treilea fiu, apoi a primului nascut, a facut din Ioan Sratimir mostenitorul tronului de la Tarnovo. Lucru de neacceptat de evreica botezata, acum Tarina, care dorea tronul pentru fiii sai Ioan Sisman si Ioan Asen V ! (In afara de cei doi fii, Tarina evreica i-a mai daruit tarului Ioan Alexandru trei fete, pe
  1. Keratsa (Cherata), (n.1348-m.1390) casatorita cu Imparatul Byzantin Andronikos IV Palaiologos, imparateasa a Byzantului intre 1376 - 1379 si mama imparatului Byzantin Iōannēs VII Palaiologos (n.1370-m.1408) pentru cinci luni in 1390. Calugarita in ultimii ani ai vietii sub numele de Mathissa .
  2. Desislava
  3. Vasilisa
In aceste conditii, Ioan Alexandru imparte tara in doua, intaiului nascut Sratimir, acordandu-i zona de nord-vest, cuprinsa intre raul Pec, Dunare, raul Lom si Muntii Haemus (Balcani) (fostul Despotat al lui Ioan Sisman I) si titlul de tar, in 1356.
Intaiul fiu al evreicei, nevarstnicul Ioan Sisman III (n.1350/1 si executat pe 3 iunie1395) e asociat in calitate de co-imparat in 1356, iar al doilea fiu, Ioan Asen V e asociat in 1359 (calitate pastrata pana la moartea sa survenita in jurul anului 1388)
Ioan Sratimir a continuat politica de alianta de familie cu Domnitorii Tarii Romanesti prin casatoria (dupa moartea primei sotii si a copiilor rezultati) cu verisoara sa Ana, fiica domnitorului Nicolae Alexandru al Tarii Romanesti si a Doamnei Clara. Din aceasta casatorie au rezultat trei copii, cunoscuti fiind: Doroteja (Doroslava), casatorita cu Stefan Tvrtko I al Bosniei si Constantin II (in bulgara, Konstantin II), conducator ca imparat (tsar) al Bulgariei in Vidin intre 1397-1422. Acesta s-a nascut in jurul anilor 1370, si a murit in exil la curtea despotului Serbiei Stefan Lazarevici in ziua de 17 Septembrie 1422.

Anexarea Vidinului la Tara Romaneasca
(N.A.Constantinescu - CHESTIUNEA TIMOCEANA, Bucuresti, 1941)
Caracterul romanesc al noului stat avea sa-l impinga insa la unirea lui cu Tara Romaneasca.

Dar cel mai de seama eveniment al acestei epoci pline de atatea amintiri romanesti in regiunea Vidin - Morava este desigur acela al alipirii trecatoare a tinutului vidino-timocean prin interventia lui Vlaicu Voda peste Dunare in 1368-1369, un fapt pentru care romanii timoceni poate fi asemanat aceluia prin care Mihai Viteazul a unit Ardealul cu Tara Romaneasca in 1599-1600.
Lucrurile s'au petrecut astfel: Vlaicu (Ioan Vladislav Basarab) luase tronul in 1364, fara saonoreze cu omagiul de vasal pe ambitiosul rege de sange francez Ludovic (Lajos) al Ungarieisi acesta porni contra lui o expeditie de pedepsire. atat de stransa era insa legatura dintredinastiile din Arges si din Vidin, ca regele socoti mai nimerit a navali in Taratul de Vidin, in loc de a lovi direct pe Vlaicu. Sub pretexul ca taratul de Vidin era amenintat sa cada in mana turcilor, fiindca Tarul Sisman din Tarnova, de abia suit pe tron, devenise vasal Turcilor, Ludovic ocupa taratul, prefacandu-l in "Banat al Bulgariei (1365) si trimite pe Sratimir cu sotia sa (Ana) ca prizonieri in Croatia.
Vlaicu raspunde pradand tinutul Amlasului de la Sibiu (Hermannstadt). Anul nou aduce insa pacea intre cei doi adversari, regele impacand pe Vlaicu prin aceea ca-i dadea in schimb Ducatul de Fagaras si Banatul de Severin, dar numai partea olteana a lui, caci cea temisana, cu CaranSebes-ul si Timisoara (Temesvaros), se alipea la Banatul Bulgariei....
Desi Vlaicu primise o compensatie pretioasa pentru ca sa accepte stap
anirea lui Ludovic in Vidin, nu atat vanitatea, de care era cu totul lipsit, ci imprejurarile l-au silit sa reactioneze altfel. Turcii atacand, impreuna cu Sisman, la 1367, Banatul Bulgariei, banul ungur de Vidin cere ajutor lui Vlaicu, care trimite trupele sale si respinge atacurile turcesti. Aceasta
"era cea dintai lupta dintre romani si turci si ea s-a dat in legatura cu stapanirea Vidinului". ....
....O diploma papala arata ca s'ar fi convertit atunci cam a treia parte din populatia taratului, care numara, dupa C. Jirecek, vreo 600.000 locuitori; alta diploma a Papei din 1370 aduce laude lui Vlaicu pentru luptele purtate de el, in fruntea unei ostiri numeroase, cu turcii.
Ura ortodocsilor contra propagandei catolice se inteti, insa, dupa retragerea dusmanilor si plecarea lui Vlaicu in Tara. Atunci se produse actiunea plina de mare curaj si de o matura constiinta politica din partea lui Vlaicu la care-l impinge simtul afinitatii etnice si zelul de aparator al ortodoxiei. In toamna anului 1368, "chemat de cetateni", spune cronica misionarilor catolici, Vlaicu "ocupa Vidinul", cu intregul sau teritoriu pana la raul Pec si la Nis, sub pretextul "de a-l pastra pentru cumnatul sau Sracimir si spre a nu cadea in mainile lui Sisman si ale turcilor". Ca o dovada a indignarii poporului, se inregistreaza, la 2 februarie 1369, miscari de strada, in care misionarii catolici sunt ucisi. Indignat de aceste intamplari, regele Ludovic declara din nou razboi lui Vlaicu si trimite asupra'i doua corpuri de oaste: unul pe la Vidin, pe care-l reocupa, luandu-i si Severinul, alta pe Valea Dambovitei, unde trupele ardelene sunt crunt batute de Vlaicu. Izbanda Domnului roman se confirma in conditiile pacii incheiate in vara lui 1369: Sracimir este reasezat in tronul sau, ca vasal regal, dar sub garantia lui Vlaicu si a lui Dobrotici, despotul Dobrogei, care gravita si el, dupa cum se vede, in jurul lui Vlaicu; Banatul Severinului, impreuna cu partea olteana, se restituie lui Vlaicu, pe cand partea apuseana din Banat, zisa si Valachia Citerior, ramane sub comitele de Timisoara. Schimbarile urmatoare in politica lui Vlaicu n'au mai adus modificari de seama in situatia fixata la 1369: Taratul de Vidin va continua sa dainuiasca, la adapost de primejdii, sub garantia domnitorilor munteni, pana la caderea lui sub turci. (Intre 1397-1422).....

La cativa kilometri de Vidin se afla ruinele unei manastiri sapate in stanca de pe vremea lui Sratimir si a tarinei Ana. La poiana Albotina, aflata la poalele stancilor, se intalnesc romanii din satele din judetul Vidin in fiecare an, in ziua de Paste, venind unii de la zeci de kilometri!
Tribalia Occidentala (Timocul "sarbesc")
Singurul lucru pe care pot sa-l fac e sa mediatizez existenta acestei minoritati romane care traieste in Serbia de N-E intre Morava, Mlava si Timoc si o linie care, pornind de la Varsca Ciuca (Vrska Cuka), trece la sud de muntele Ratani (Rtanj) si atinge gurile raului Resava. Romanii traiesc in 16 plasi, din cele patru judete nord-estice ale Serbiei, Craina, Tarna Reca (Crna Reka), Pojarevat (Podu Lung in romana, Passarowitz in germana sau Pozarevac in sarba) si Morava, in circa 320 de sate si 20 de orase. Suprafata teritoriului locuit de romani este de aproape 11.000 Kmp, iar populatia intre 300.000 si 1.000.000 de suflete. Asa cum am mai spus, in Evul Mediu acest teritoriu a facut parte din Taratul de Vidin (locuit de romani si al carui ultim tar, Sratimir, era nepotul de fiica al lui Basarab I, casatorit cu Ana, vara sa, fiica lui Nicolae Alexandru si sora vitrega a lui Vlaicu-voda). Dupa ocuparea Vidinului de catre turci la 1396-1397, in partea vestica, (aproximativ Timocul "sarbesc" de astazi) a domnit fiul lor Constantin al II-lea (n.c. 1370 d. 17 sept.1422 la curtea lui Stefan Lazarevici al Serbiei) Jumatate din acest teritoriu a a fost anexat de Serbia iar jumatate a facut parte din Pasalacul de Vidin. Partea de vest a pasalacului (Craina) a fost locuita in continuare de romani care se bucurau de autonomie, fiind condusa de chinezii (cnezii) locali romani. Armata otomana trebuia sa anunte din vreme pe ce rute va merge, iar domnitorii Tarii Romanesti au ctitorit biserici si manastiri in aceasta zona de la sud de Dunare, trimitand si preoti romani!. In sec al XVII-lea, Matei Basarab ctitoreste o biserica (e adevarat, ingropata) cu hramul sfanta Parascheva, la Vidin, capitala Pasalacului otoman! E deschisa si astazi si poate fi vizitata! Zona "otomana" situata la vest de Timoc a fost anexata de sarbi abia in 1833, ca un cadou facut principelui Milos Obrenovici de catre guvernatorul militar rus al Principatelor Romane, generalul conte Pavel Kisseleff! Romanii din Bor si Zaicear tineau minte in 1997, cand i-am vizitat, ca se aflau de 164 ani sub robia sarba! Obrenovicii, care au gasit azil in Principate, unde au cumparat mosii, i-au persecutat pe romani, goninndu-le preotii si inchizandu-le scolile romanesti! Cel mai vehement a fost Milan Obrenovici, primul rege al Serbiei, nascut in Moldova in 1854 din mama romanca, Maria Catargi, casatorita Obrenovici, celebra prin relatia cu Alexandru Ioan Cuza, caruia i-a facut doi copii!!! S-a dat ordin ca toate numele de familie romanesti sa fie "sarbizate" prin adaugarea sufixului "ovici" (ex.:Craciunovici, Stangacilovici, Iancovici, etc), apoi noii preoti sarbi n-au mai botezat copiii romanilor decat cu nume sarbesti! Si cu toate acestea, ei si-au pastrat pana acum constiinta de romani! In 1905, un istoric sarb, Tihomir Djeordjevici, a efectuat o calatorie pe vaile Moravei, Mlavei si Timocului, scriind o carte, tiparita in 1906 la Belgrad si intitulata "PRINTRE ROMANII NOSTRI" in care povestea despre obiceiurile romanilor. Unul dintre acestea este sugestiv: Cand moare un roman, in sicriu ii pun alaturi un ciomag. Sa aiba pe lumea cealalta cu ce sa se apere de sarbi! Romanii fac pomana pana la sapte ani, spre deosebire de sarbi, care fac pana la un an! Din al doilea an, romanii pun pe masa, alaturi de bucatele pentru pomana si un ciomag cu care dau periodic pe sub masa, sa nu fie vreun sarb care sa fure pomana romanilor! Obiceiuri pastrate si azi.
Le-am vazut acum noua ani!
Vorba lui Neculai Constantin Munteanu:
Sa auzim numai de bine!
Christian

luni, 8 noiembrie 2010

Totul despre Transnistria
Transnistria în sens geografic este delimitată de malul de 800 km al Nistrului, de malul de 600 km al Bugului şi litoralul de 150 km al Mării Negre1.Prin români transnistrieni înţelegem însă pe toţi cei de dincolo de Nistru,cuprinzând Podolia şi mergând până la Nipru ba chiar Don, în Crimeea, Caucaz şi Siberia.

Începuturile întinderii marginii estice a românităţii la est de Nistru se regăsesc în simbioza dintre tyrageţi (geţii de la Tyras sau Nistru), deci între supuşii lui Burebista care la gurile Bugului stăpânea Olbia şi romanii ale căror urme se găsesc la tot pasul.

Din vremuri foarte vechi a început între români şi ruteni sau ucrainieni un vădit proces de interpenetraţie etnografică şi demografică continuat în decursul veacurilor prin colonizări şi emigrări ale acestor două rase. Stăpânirea cnejilor bolohoveni se afla pe cursul râului Sluci şi pe Bugul superior care sunt şi cei care îi vor preceda pe cazaci2. Istoricul ucrainian V.B.Antonovici scria în 1885 că nici dreapta nici stânga Nistrului ,,nu a aparţinut nici principilor halicieni nici altor principi ruşi”.3 Lupta corp la corp cu triburile slave şi turaniene nu va împiedica realizarea statului moldovean în sec.XIV, principatul de la Baia alăturîndu-se altor aşezări româneşti mai vechi, unele răspândite până în Polonia şi Volhinia.4 Între voievozii bolohovenilor mai cunoscuţi sunt Alexandru din Belţi şi Gleb al lui Ieremia.5 Încă la debutul mileniului al II-lea, această romanitate era destul de puternică, surse scandinave din veacul XI semnalând prezenţa ,,blakumenilor” dincolo de Nistru, iar o cronică veche rusească menţionează pe aceiaşi ,,volohove” în zonă.6 În Crimeea ne întâmpină la 1287 un Crăciun, la 1280 o ,,unguroaică Mărioara” de la Caffa, iar în sec.XV ,,ungurii” Radu, Stanciu, Stoica în aceeaşi colonie7, elementul românesc cunoscând iată din excesul său de vitalitate şi fenomenul de diasporă.

La 25 mai 1455 orăşenii din Cetatea Albă nemulţumiţi de acţiunile piratereşti ale genovezilor din castelul Lerici de la gurile Niprului pun stăpânire pe această fortificaţie şi îi trimit captivi domnitorului Petru Aron pe conducătorii cetăţii.87

Podolia epocii lui Ştefan cel Mare este socotită de N. Iorga ca aparţinând ,,de fapt nimănui” deşi succesiv ţinuse nominal de cnejii tătari, Marele Cnezat al Lituaniei şi Polonia. Pe nesimţite s-a născut o Moldovă ,,nouă” dincolo de Nistru cu sate din ce în ce mai numeroase. Cetatea Lerici este ocupată de Moldova între 1455-1475.

Cazacii români


Ştefan Bathory într-o scrisoare către înalta Poartă arată că întinderile dintre Bug şi Nipru erau populate cu o adunătură de oameni compusă din poloni litvani, moscali şi români. Cazacii sunt strânşi dintre moscali şi români.8 Prin denumirea de cazac, tătarii înţelegeau vagabond. Hatmanul lor Dumitru Vişnovieţchi se cobora dintr-o soră a lui P.Rareş. A pretins şi scaunul Moldovei.9 După Ioan Vodă cel Cumplit, cazacii vor năvăli în Moldova de mai multe ori aducând cu ei ,,Domnişori” -fii adevăraţi sau închipuiţi de dincolo de Nistru ai domnilor de odinioară ai Moldovei.

Ioan Nicoară Potcoavă a fost primul hatman ales de întreaga Sece Zaporojeană. El va reuşi să ocupe pentru scurt timp tronul Moldovei şi acelaşi noroc si-l vor încerca şi alţi români din fruntea cazacilor: Alexandru şi Constantin Potcoavă10, Petre Lungu, Petre Cazacu. Rangul suprem de hatman al cazacilor îl vor mai deţine dintre românii transnistrieni Ion Grigore Lobodă, Tihon Baibuza, Samoilă Chişcă, Ion Sârcu, Opară, Trofim Voloşanin (Românul), Ion Şărpilă, Timotei Sgură, Dumitru Hunu şi eroul legendar al cazacilor în lupta pentru independenta Ucrainei, Dănilă Apostol. Pe tot parcursul sec XVI - XVIII, înalte ranguri printre cazaci le-au avut polcovnicii Toader Lobădă, (în Pereiaslav), Martin Puşcariu (în Poltava), Burlă (în Gdansk), Pavel Apostol (în Mirgorod), Eremie Gânju şi Dimitrie Băncescu (în Uman), Dumitraşcu Raicea (în Pereiaslav) comandantul Varlam Buhăţel, Grigore Gămălie (în Lubensc), Grigore Cristofor, Ion Ursu (în Raşcov), Petru Apostol (în Lubensc). Alţi mari comandanţi de unităţi căzăceşti dintre ,,dacii transnistrieni” sunt: Ţopa, Scapă, Ţăranul, Moldovan, Munteanu, Procopie, Desălagă, Drăgan, Gologan, Polubotoc, Cociubei, Turculeţ, Chigheci, Grigoraş, Bogdan, Radul, Focşa, Basarab, Grigorcea, Borcea, etc. Mulţi din ei vor fi semnatari ai documentelor de unire a Ucrainei cu Rusia de la 18 ianuarie 165411, iar alţii precum generalul Ciorbă şi coloneii Mândra, Ghinea şi Brânca vor intra în servicul Rusiei.12

Domnii Moldovei au stăpânit Transnistria

După ce în 1574, Ion Vodă Armeanul pomenea de ,,ţara noastră a Moldovei de dincolo de Nistru”, după ce în 1602 boierii 13 vorbesc de neamurile lor de peste Nistru, Ghe. Duca devine la 1681 ,,Despot al Moldovei şi Ucrainei”14 împlinind pe lângă rolul de domnitor al Moldovei şi rostul de hatman15 şi administrator al Ucrainei, unde în vremea aceasta se vor scrie şi acte redactate în româneşte.16 Dacă până acum doar hotarul etnic depăşise Nistrul, Duca va duce şi hotarul politic în zona transnistreană având în stăpânire toate teritoriile dintre Carpaţi şi Nipru. După el au mai deţinut conducerea Ucrainei, Ştefan Movilă, Dimitrie Cantacuzino şi Ene Drăghici iar cu mari funcţii au fost şi Simeon Paliş şi Sandu Colţea.17

Consecinţă a stăpânirii lui Duca Vodă (care a ridicat curţi domneşti la Ţicanova pe Nistru şi Nimirov pe Bug) Moldova continuă până la 1765 să administreze şi malul stâng al Nistrului.18

Importantele centre ale Transnistriei erau Movilăul, Dubăsari, Silibria, Iampol, Jaruga, Raşcov, Vasilcău. În noua oblastie formată de ruşi la Oceakov (la a cărei construcţie Petru Şchiopu participase cu 15.000 salahori şi 3.000 care) au primit în sec. XVIII pământuri boierii: Cantacuzino, Rosetti, Catargiu, Badiul, Sturza, Manuil, Macaresu, Cucu, Boian, Iliescu, Sabău, Cananău, Crăciun, Pascal, Hagilă, Săcară, Nicoriţă, Ghenadie, Dodon, Zurucilă etc. Cetatea a fost cerută de Mihai Viteazul la 1600 şi apărea încă de pe atunci, ca fiind unul din oraşele Moldovei). Într-un recensământ din 1793, între Nistru şi Bug din 67 de sate, 49 erau exclusiv romăneşti.19

Biserica transnistreană subordonată din vechime bisericii române

Ţinutul gravita şi bisericeşte spre Moldova, astfel la 1657 mitropolitul Sucevei hirotoniseşte pe Lazăr Branovici ca episcop la Cernigov.20 Într-un act dat la Thighina în 1769 se face următoarea precizare privind subordonarea bisericească: ,,mitropolitul Proilavei (Brăilei), al Tamarovei (Reniului), al Hotinului, al tuturor marginilor Dunării şi al Nistrului şi al întregii Ucraine a hanului”.21 În câteva rânduri ţinutul dintre Nistru şi Bug a intrat sub jurisdicţia episcopiei Huşilor. După 1792 (dată la care ruşii ating Nistrul) Transnistria va aparţine bisericeşte de Ecaterinoslav în fruntea căreia însă era românul Gavril Bănulescu-Bodoni care după anexarea Basarabiei va reuni sub aceeaşi mitropolie Chişinăul, Hotinul şi Oceacovul ,,fiindcă în ţinutul Oceacovului precum şi în Basarabia locuiesc moldoveni, vlahi, greci, bulgari şi colonişti de diferite neamuri, iar ruşi sunt foarte puţini”. Din 1837 se va înfiinţa eparhia Chersonului şi Tauridei cu reşedinţa la Odessa.22 Pe malul stâng al Nistrului şi pe alocuri şi în stepa Chersonului până la Bug, erau aşezări în care fiinţau cam 100 de biserici moldoveneşti, iar tot sudul Rusiei până aproape de Kiev era în stadiul de colonizare abia cu două decenii înainte de răpirea Basarabiei.23

În 1717 domnul Moldovei, Mihai Racoviţă, atestă printr-un act o dăruire de moşie făcută peste Nistru lui Apostol Leca.24

Viorel Dolha

Totul despre Transnistria (II)

Capitala unei ţări poartă numele unui român transnistrean

Ruşii vor ajunge în 1772 la Bug, în 1792 la Nistru şi în 1812 la Prut. La fiecare din aceste etape Rusia avea şansa să obţină clauze privind dreptul supuşilor creştini rămaşi sub suzeranitate turcească să se mute între graniţele ei pentru a-i coloniza. Ţarii doreau ca sudul Ucrainei să nu rămână nepopulat. Astfel la 1739 Constantin şi Dumitraşcu Cantemir (urmaşi ai celui ce la 1711 a trecut cu sine Nistrul 4.000 moldoveni) conduceau voluntarii moldoveni în luptele cu turcii şi încheiau la 5 septembrie o convenţie cu Rusia obţinând recunoaşterea independenţei ţării.25 La retragerea ruşilor aceştia au luat cu ei pentru colonizări peste 100.000 de suflete.

Ecaterinei a II-a ne-ar fi mutat pe toţi la est de Nistru

La 1769-1774 la curtea Ecaterinei a II-a se făceau proiecte de ,,transplantare a populaţiei amânduror Principatelor”, iar la 1792 se raporta că au fost aşezaţi între Nistru şi Bug ,,două treimi din locuitorii Moldovei” fiind vorba că acestei ,,Moldove Noi” să i se dea autonomie şi domn pe A.I.Mavrocordat.26 Acordând scutiri de serviciu militar şi dări, acoperind cheltuielile de călătorie, asigurând autonomie, biserică românească, magistraţi români, şcoală de limbă populară, tipărire de cărţi în limba română şi chiar pecete cu capul de zimbru, Ecaterina a II-a atrăgând deja români din principate şi Transilvania reuşeşte la 1783 să aşeze chiar dincolo de Bug 2.000 de familii cu 15 biserici româneşti.27 Se făceau colonizări chiar şi în jurul Kievului dar şi în sudul Rusiei, aducându-se câte 25-40 de familii pentru o aşezare. Ciobanii din Ardeal s-au aşezat în Crimeea, la Marea de Azov până în Caucaz sau în Dombas. Salariaţi din direcţia oficiului de studii sub conducerea lui A.Golopenţia în cercetările etnografice şi folclorice efectuate dincolo de Bug între 1942-1944 găsesc în oraşul Melitopol de la Marea de Azov, unicul restaurant din localitate cu numele de Bucureşti. Bătrânii spuneau că fiecare familie primise 50 ha, două perechi de boi, scutiri pe 50 de ani, şi că sosiseră din sudul Basarabiei.28

Cu gust pentru numele antice, Ecaterina a II-a va construi puternice fortăreţe pe malul stâng al Nistrului: Tiraspol în faţa Tighinei şi Ovidiopol în faţa Cetăţii Albe.29 Marea majoritate a transnistrienilor fiind români, aceeaşi Erhani, Soltani, Buşilă, Codreanu, Munteanu, Braşoveanu, Ardeleanu, Eşanu vor fi mâna de lucru la ridicarea Odessei, dar şi printre fruntaşii locali. Bănulescu e cel care sfinţeşte temelia oraşului Odessa şi contribuie la planul de organizare al oraşului, iar Manole e menţionat ca arhitect pe lângă guvernator. Pe firmele Odessei apăreau ciobotarul Ştirbei, croitorul Sturza, restaurantul Catargi, iar suburbia ,,Moldovanca” populată cu români va deveni un oraş întreg cu peste 40.000 de locuitori.30

Românii pun bazele culturii ruse

În 1796 la Dubăsari ori Movilău s-a tipărit primul volum de versuri în limba română (versuri originale şi traduceri de I.Cantacuzino).31 În 1799 rusul Pavel Sumarcov notează că în Ovidiopol, Tiraspol, Grigoriopol, Dubăsari, Mălăieşti majoritatea locuitorilor sunt moldoveni.32

Cultura românească a influenţat şi cultura ucrainienilor şi ruşilor prin românii ce şi-au găsit rosturi în Rusia. Petru Movilă a devenit mitropolit al Kievului şi întemeietorul Academiei ruseşti. Călugărul român Paul Berândă este întemeietorul lexicografiei ruseşti. Milescu Spătaru pe lângă activitatea diplomatică şi ştiinţifică a fost învăţătorul lui Petru cel Mare. Dimitrie Cantemir a depus o rodnică activitate ştiinţifică fiind şi consilier intim al împăratului. Herăscu (Hirăstov) a fost literat şi întâi curator al universităţii din Moscova.33 Dosoftei va ajunge episcop al Azovului, Antonie ( trecut peste Nistru împreună cu cei peste 100.000 moldoveni la 1739) a devenit mitropolit de Cernigov şi Bielgorod. Mihail Strilbiţchi din Moldova îşi va muta tipografia la Dubăsari apoi la Movilău. Ioan Silviu Nistor în ,,Istoria românilor din Transnistria” mai aminteşte de un român Turcu ca autor al codului penal rusesc, de Mihail Voloşaninov ca organizator al Ministerului de externe rus şi Grigore Voloşeninov (Românul) de asemenea diplomat al Rusiei.34 Literatura rusă recunoaşte că poezia rusească modernă începe cu Antioh Cantemir. Prin D.Cantemir, prin Spătaru Milescu (care în China la popasuri dă comandă cazacilor să îi cânte ,,Dunăre,Dunăre”), prin Leon Donici şi alţii capătă nişte mari oameni de cultură.35

În 1737 se năştea în Rusia, Nic Bantânş Camenschi urmaş de boier moldovean ce va deveni membru de onoare al Academiei ruse şi universităţii.36 Mihai Frunză geniu militar al Armatei Roşii, mort în 1925 la 40 de ani, este cel al cărui nume l-a purtat capitala R.S.S.Kirghiză (Frunze) şi Academia militară a URSS. Acesta se născuse în Turkestan, urmare a unor colonizări ale basarabenilor şi transnistrienilor în 1878 în regiune.37 În 1854 se stingea la Odessa Al.Sturza, filozof al religiilor. N.Donici a întemeiat în 1908 la Dubăsarii Vechi, Observatorul de astronomie fizică.38 Guvernul rus refuză oferta lui Mihail Stroescu (fratele filantropului V. Stroescu) de a finanţa deschiderea unei catedre de limba română la Universitatea din Odessa.

Academicianul sovietic L.S.Berg, afirma: ,,Moldovenii ce locuiesc în Moldova, Basarabia şi până în guberniile învecinate, Podolia, Herson, iar într-un număr mai mic în gubernia Ecaterinoslav sunt români”, iar Take Ionescu privitor la Rusia ,,este duşmanul nostru natural”.39

Toponimia confirmă românitatea Transnistriei

Iată în continuare o serie de nume ale localităţilor de dincolo de Nistru: Singuri, Voloşovca, Cioban, Beseni, Voloşschie, Caracinţi-Valahi, Cotiujani, Uşiţa, Voloşcovţâ, Bârliadca (lângă izvoarele Bugului); Glodoasa, Troianca, Mamaica, Adăbaşi, Alexandria, Perepeliţino, Şantuia, Malai (pe lângă Kirovograd); Buric, Fundescleevca, Vărsaţi, Curecni (între Cigirin şi Novomirgorod); Băbanca, Burta, Tecucica (lângă Novoarhanghelsk); Răzmeriţa, Şelari, Moldovca, Moldovscaia, Odaia, Moldovanca (lângă Olviopol); Arcaşi, Cantacuzinca, Moldovca Braşoveanovca, Pădureţ, Urâta, Şerbani, Arnautovca (lângă Voznerensk); Baraboi, Grădiniţa, Dobrojeni, Grosulovo, Moldovanca (lângă Odessa); Coşuri, Guşa, Şura-Bondureni, Buda, Soroca, Chişleac, Bursuci, Odaeva, Şura (lângă Gaisân) etc.

Th. Burada înfăţişează din gubernia Cherson în 1893 următoarele sate moldoveneşti: Iasca, Grădiniţa, Sevărtaica, Belcauca (spre Ovideopol), Mălăieşti, Floarea, Tei, Coşarca, Buturul, Perperiţa, Goiana, Siclia, Corotna, Cioburceni, Speia, Caragaciu, Taşlâc, Doroţcaia, Voznisevsca (pe Bug), Moldovca şi Cantacuzinovca. Acelaşi aromân Burada în 1906 găseşte în Podolia satele româneşti: Lescovăţ, Ruda, Ivaneţ, Rogozna, Studeniţa, Uşiţa, Lipciani, Serebia, Buşa, Coşniţa, Gruşca, Ocniţa, Camenca, Lăpuşna, Sărăţei, Râbniţa, Botuşani, Pietrosul, Slobozia, Domniţa, Balta, Moşneagul, Senina, Bursucul.40

Tot atunci potrivit cifrelor oficiale existau în Cherson şi Podolia 532.416, în Ecaterinoslav 11.813, iar în Taurida (Crimeea) 4.015 români. Aprecierile asupra cifrelor reale merg până la 1.200.000. Încă de la mijlocul secolului XIV se găseau în Transnistria peste 400 de sate curat româneşti.41

Alexis Nour (care a identificat în Transnistria o localitate ,,Nouroaia”) numeşte ca ultime sate ale zonei compact româneşti spre răsărit Glodoşi -cam la aceeaşi paralelă cu Cernăuţiul şi Şerbani -la o paralelă cu Iaşul însă la 200-250 km de la Nistru.42 Acesta a găsit în Kiev un liceu care purta numele celui care îl întreţinea prin donaţii uriaşe ,,Pavel Gălăgan”. La fel de vestiţi erau cei din familiile Funduclea (numele îl purta şi o stradă în Kiev), Cordunean, Frunzetti, Macarescu, Bontaş, Gredescu etc.43

Dintre numele de ape din Transnistria amintim Tiligul, Ingul, Inguleţul, Baraboi, Volosica, Balacliica, Berezan, Cuciurean, Tigheci, Putred, Soroca, Ocniţa, Dârla, Udici, Sahaidac (veche denumire pentru desagă), Moldovca, Buşa, Tătrani, Humor, Merla, Uşiţa etc.44
Viorel Dolha

Totul despre Transnistria (III)

În 1918 Transnistria cânta ,,Deşteaptă-te române”

Între 1909 şi 1913 ieromanahul Inochentie a condus în Transnistria la Balta o ,,mişcare” pentru reintroducerea limbii române în biserică. Zeci de mii de moldoveni veneau în pelerinaj la Balta unde li se vorbea şi li se împărţeau gazete în limba lor. Apărat de ţărani (60 vor cădea ucişi), Inochentie este ridicat de cazaci şi închis. Autorităţile vor permite însă folosirea limbii române în biserici.45
Pe vremea când ni se oferea Odessa

În 1914 Austria promitea României ,,toată Basarabia cu Odessa “ promisiune ce o va reînnoi.46
Prezenţa voluntarilor ardeleni şi bucovineni în Ucraina a avut un rol benefic în redeşteptarea conştiinţei naţionale la românii din Imperiul Ţarist. Ofiţerii români vor desfăşura o vie activitate culturală atrăgând de partea lor studenţii din Kiev. La Odessa se aflau 40.000 de ostaşi şi ofiţeri români din armata rusă care vor avea şi ei o puternică înrâurire asupra studenţilor din Odessa şi împreună vor organiza un congres la 23 martie 1917. În 18 aprilie la Odessa a avut loc o manifestare a soldaţilor români la care au luat parte 12.000 de ostaşi şi studenţi basarabeni şi transnistrieni. La 9 aprilie ziarul ,,Cuvânt moldovenesc” publicase programul P.N.M. care cuprindea printre altele şi drepturi naţionale pentru românii de dincolo de Nistru, iar în 14 aprilie se înfiinţase ,,Asociaţia învăţătorilor moldoveni din Basarabia şi de dincolo de Nistru”.47 Congresul învăţătorilor români din Rusia ţinut la Odessa a cerut pentru transnistrieni serviciu divin, şcoli, inspectorat şcolar, episcopie la Dubăsari, seminar la Odessa, toate în limba română.



,,Pe noi cui ne lăsaţi?...”
În şedinţa Radei ucrainene deputatul Ion Dumitraşcu (transnistrean) va protesta împotriva pretenţiilor Ucrainei asupra Basarabiei.48 Acelaşi împreună cu Ion Precul şi Valeriu Cicate vor conduce ,,Deşteptarea -societate naţională a românilor din Ucraina” înfiinţată la Kiev la 26 noiembrie 1917”.

Congresul ostăşesc moldovenesc de la începutul lui noiembrie 1917 din Chişinău a avut pe ordinea de zi la punctul 8 ,,Moldovenii de peste Nistru” şi a hotărât ca în Sfatul Ţării, românii de peste Nistru să deţină 10 mandate.49 S-a mai cerut Ucrainei să recunoască românilor de peste Nistru, din Caucaz, din Siberia aceleaşi drepturi pe care Basarabia le recunoaşte minorităţilor etnice. Chişinăul mai cerea administraţiilor transnistriene să notifice numărul copiilor români de vârstă şcolară.50 La acest congres ţăranul transnistrean Toma Jalbă a întrebat ,,şi cu noi care trăim pe celălalt mal al Nistrului, cum rămâne fraţilor, pe noi cui ne lăsaţi?”.51

La 17 decembrie s-a organizat un congres al românilor transnistrieni la Tiraspol precedat fiind de adunări pregătitoare la Tiraspol în 16 noiembrie şi Grigoriopol în 21 noiembrie hotărându-se ca fiecare sat să trimită doi delegaţi. Ţinut sub semnul tricolorului, congresul a votat pentru crearea de şcoli naţionale cu predare în limba română şi alfabet latin; introducerea limbii române în biserici, justiţia în limba băştinaşilor, medici români la sate, moldovenii să facă armată în oastea naţională şi alegerea a opt reprezentanţi în Rada ucraineană. S-a mai hotărât tipărirea de gazete, împărţirea moşiilor la ţărani şi să se facă tot posibilul ca Transnistria să fie alipită Basarabiei. şi cum nu ştiau dacă Basarabia va lupta pentru această alipire, sublocotenentul transnistrean Bulat atenţiona ,,dacă vom lăsa Ucraina să taie o ramură azi, alta mâine, din copacul nostru va rămâne buturuga”.52 Trimisul Radei ucrainene a urat în încheiere ,,Slavă Moldovei slobode”.

Comitetul Naţional Român ales a deschis 52 şcoli româneşti, Rada ucraineană a aprobat manualele româneşti tipărite la Chişinău cu litere latine, Consiliul Zemstvei din Tiraspol a început să introducă si în administratie şi în justiţie cunoscători ai limbii române. Timotei Pleşca şi Toma Jalbă au organizat batalionul românesc, ostaşii primind echipament, armament, cazarmă. Cadrele didactice nu au fost silite să urmeze cercurile de vară în limba ucraineană, ci 30 dintre ele au urmat cursuri la Chişinău. În satul Lunca s-a jucat chiar ,,Piatra din casă” de V.Alecsandri. Până ce teroarea bolşevică va pătrunde peste tot, pe alocuri, în şcoli şi în 1919 se mai cânta ,,Deşteaptă-te române”.

În 9 ianuarie 1918 Ion Precul, moldovean din stânga Nistrului în calitate de deputat în Rada ucraineană ia cuvântul şi cere drepturi egale pentru compatrioţii lui.53 Se preconiza un congres general al românilor din Ucraina în iunie 1918 dar abia în decembrie 1919 la o Adunare naţională au cerut organizarea lor într-un stat naţional. La 21 martie 1919, în urmărirea bandelor bolşevice, românii trec Nistrul şi ocupă pentru scurt timp Tiraspolul şi Razdelnaia.

La Conferinţa de pace de la Paris, România nu a reclamat Transnistria şi rămân de domeniul istoriei motivele pentru care dezrobirea fraţilor transnistrieni nu s-a înfăptuit atunci, fiind siliţi să înfrunte încă o epocă de suferinţe, după spusele lui Dominte Timonu (născut în Măhala lângă Dubăsari, membru mai apoi al Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor din România) perioada a fost ,,mai grea şi mai cumplită”.54 Într-o cuvântare ţinută la Varşovia în noiembrie 1920, Take Ionescu spunea că ,,600.000 de români trăiesc dincolo de frontiera estică”.55 În aprilie 1920 încep mari revolte ţărăneşti, răsculaţii conduşi de Tutunică ocupă Balta, răscoala întinzându-se în raioanele Codâma şi Ananev (raion despre care ,,Marea enciclopedie rusă” spunea că ,,moldovenii sunt locuitorii autohtoni ai raionului”). În 1922 sub conducerea lui Chirsula revolta a reizbucnit. După înăbuşirea în sânge a acestora s-au făcut deportări în masă.56
Viorel Dolha


Totul despre Transnistria (IV)

RASSM-un stat românesc între Rusia şi România Mare
Opoziţie ucraineană la crearea RASSM

După declaraţia din 3 august 1923 a Guvernului Sovietic privind nationalităţile şi libera folosire a limbii materne şi ca urmare a tendinţelor hotărâte de ucrainizare, la 3 septembrie se întrunesc la Balta delegaţii satelor româneşti. Ucrainienii au făcut opoziţie la organizarea unei republici autonome.57

Şi totuşi în 12 octombrie 1924 se crează Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească58 în cadrul Ucrainei, capitală fiind Balta, iar din 1928 Tiraspolul cu graniţa vestică fixată declarativ pe Prut. La Bârzula în aprilie 1925 Congresul Pan-Moldovenesc a fixat graniţele şi Constituţia recunoscută de ucrainieni la 10 mai.

Cu o suprafaţă , la 1934, de 8.434 km2 şi o populaţie de 615.500 locuitori din care 80% români, noua republică cuprindea raioanele: Balta, Bârzula, Camenca, Crut, Dubăsari, Grigoriopol, Ananiev, Ocna Roşie, Râbniţa, Slobozia, Tiraspol. A fost creată pentru a aţâţa pe nemulţumiţii din Basarabia. Vintilă Brătianu considera cu luciditate că ,,crearea unui stat român între Rusia şi noi” va permite dezvoltarea în URSS ,,a unei vieţi naţionale româneşti”.59

Tiraspolul în alfabet latin

Moştenirea lăsată de ţarism era înfiorătoare: populaţia agramată, şcoli de limbă maternă lipsă, conştiinţa naţională stinsă, oamenii în mare parte neştiind de unde se trag şi cine sunt, limba la condiţia de limbă păsărească.60 Demn de menţionat că în RASSM i s-a spus limbii pe nume după cum reiese din paginile săptămânalului ,,Plugarul roşu” din 21 august 1924 (ce apărea din 1 iulie): ,,s-a hotărât ca în şcoale, case şi în aşezăminte de cultură românească să se întrebuinţeze limba românească”.61

Au funcţionat 145 şcoli româneşti gimnaziale, 18 şcoli româneşti de rang liceal, institut agronomic, unul pedagogic şi politehnică, cu o populaţie şcolară românească totală de 24.200 din care 800 studenţi. Din 1933 se introduce alfabetul latin. Apar publicaţii cum ar fi: ,,Plugarul roşu”, ,,Moldova Socialistă”, ,,Comsomolistul Moldovei”, ,,Moldova literară”, ,,Octombrie”, ,,Scânteia leninistă”. Mai existau staţie radio la Tiraspol, Corul de Stat ,,Doina”, teatrul de stat şi secţie română la Şcoala teatrală din Odessa, institut de cercetări ştiinţifice şi tânăra republică avea un Congres General al Sovietelor, parlament local, guvern şi chiar un preşedinte de republică.62

Revenirea la ,,limba moldovenească” s-a făcut cu puşca
În 1937 însă, intelectualitatea din RASSM a fost acuzată că a făcut jocul duşmanului de clasă63 şi exterminată în mod barbar. Începând cu întregul guvern al republicii şi terminând cu inimoşii scriitori transnistrieni între care: Nicolae Smochină, Toader Mălai, Nicolae Ţurcanu, Simion Dumitrescu, Petre Chioru, Mihai Andreescu, Mitrea Marcu, Alexandru Caftanachi, Iacob Doibani, Ion Corcin, Dumitru Bătrâncea, Nistor Cabac. Atrocităţile staliniste au mers până acolo încât în satul lui Toma Jalbă (Butor-raionul Grigoriopol) au fost împuşcaţi 167 bărbaţi din cei 168.64

Datorită colectivizărilor forţate şi închiderii bisericilor (încheiată în 1938) a avut loc un adevărat exod peste Nistru atât de intens încât a fost nevoie de un lagăr pentru refugiaţii transnistrieni, iar numărul intelectualilor originari de dincolo de Nistru ajunsese atât de mare încât la Chişinău, Cluj şi Iaşi, apar reviste ale acestora: ,,Tribuna românilor transnistrieni”65 condusă de Şt. Bulat, ,,Transnistria” redactată de Ilia Zaftur, respectiv ,,Moldova Nouă” redactată de N.Smochină. Grănicerii ruşi trăgeau fără milă în cei pe care îi descopereau trecând Nistrul. Astfel de evenimente erau obişnuite, însă la 23 februarie 1932 a fost un adevărat masacru fiind ucişi 40 de bărbaţi, femei şi copii, fiind un subiect de discuţie în parlament şi în presa internă şi internaţională.66

Înainte de 28 iunie 1940 şi în zilele următoare se vorbea despre reunirea noilor teritorii dintre Prut şi Nistru cu RASSM.

Agenţia RATAU transmitea din Balta despre mitingul consacrat susţinerii ,,întrunirii poporului basarabean cu poporul RASSM.” Ecouri ale intenţiei CC al PC din URSS din 11 iunie 1940 se regăsesc în paginile Moldovei Socialiste din 13 iulie 1940: ,,cu mare bucurie am aflat noi că Sovietul Comisarilor Poporului din CC al PC Unional au susţinut rugămintea organizatorilor Moldovei şi au intrat cu propunere în Sovietul Suprem al URSS de a întruni locuitorimea Basarabiei cu locuitorimea RASSM şi organiza Republica Confederativă SSM”.

Kremlinul comandase culegerea de date în vederea luării hotărârii privind structura administrativ teritorială a RSSM. Un asemenea raport datat la 15 iulie 1940 şi semnat A.Scerbacov care ţinând cont de considerente etnice, istorice, economice, propune pe lângă cedarea dintre judeţele basarabene doar a Hotinului (care împreună cu Cernăuţiul să aparţină Ucrainei), iar din RASSM să cedeze Ucrainei doar raioanele Balta şi Pesceansc. Viitoarea Moldovă urma să aibe 5 regiuni: Bălţi, Chişinău, Bender, Akkerman şi Tiraspol cu raioanele Ananiev, Valea Hoţului, Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Codâma, Cotovsc, Ocna Roşie, Râbniţa, Slobozia, Tiraspol şi Cerneansc). Regiunea Tiraspol ar fi avut 518.385 locuitori.67

Conducerea fostei RASSM propune şi ea cedarea către Ucraina pe lângă Bucovina de Nord doar a Hotinului, Ceţătii Albe şi Chiliei, iar de la est de Nistru să fie cedate doar raioanele Codâma, Balta şi Pesciana.68

Sfâşierea Transnistriei
Kievul însă prin preşedintele Sovietului Suprem al Ucrainei, M.Greciuha cerea la 22 iulie 1940 ca Ucrainei să-i revină pe lângă Bucovina de Nord, Hotin, Akkermann, Chilia şi a Ismailului, Bolgradului şi a opt din raioanele RASSM (Codâma, Balta, Pesciana, Ananiev, Valea Hoţului, Ocna Roşie, Cerneansc, Kotovsk).69 Deşi în urma analizării propunerilor Ucrainei şi RASSM, A.Gorkin, secretar al prezidiului Sovietului Suprem propunea lui G.Malenkov secretar al CC al PCUS să se adopte varianta RASSM70, în 2 august 1940 Sovietul Suprem a adoptat legea formării RSSM în varianta propusă de Ucraina.71

La 10 mai 1941 se respingeau demersurile cetăţenilor din următoarele localităţi transnistriene de a trece din componenţa Ucrainei în componenţa Moldovei: Timcov (raionul Codâma) Stanislavca (raionul Kotovsc), Culmea Veche ( raionul Kotovsc), Grebenichi şi Slaveano-Serbca ( raionul Grosu) şi dau curs doar cererilor satelor Doroţcaia Nouă şi Sadovo (raionul Ocna Rosie).72

Iată câteva din numele localităţilor din fosta RASSM care treceau la Ucraina: Lunga, Hârtop, Visterniceni, Borş, Dabija, Carleşti, Şerpa, Culmea Veche şi Nouă (raionul Bârzu); Valea Hoţului, Tocila, Grecu, Perişori, Handrabura, Şalpani (raionul Nani); Păsat, Holmu, Pârlita, Păsăţel, Mironi, Bănzari, Bursuci, Moşneanca, Raculova, Herbina (raionul Balta), Budăi, Buza, Strâmba, Broşteni, Slobozia, Buchet, Timcău, Ploţi, Şerbi (raionul Crutâi); Ocna Roşie, Clăveni, Tiscolung, Tiscol, Odaie, Ideia, Coşari, Dihori, Mironi, Slobozia, Dubău, Ţâbuleanca, Sahaidac, Topala, Ciorna, Perlicani, Basarabia, Bahta, Mălăieşti, Ilie, Brânza, Untilovca, Găvănosu (raionul Ocna Roşie). Multe din numele românesti vor fi schimbate: Bârzu în Kotovsk, Mărculeni în Dimovka, Voloşca în Pisariovka, Întunecata în Svetloe, Nani în Ananiev, Vrabie în Vradievka, Valea Hoţului în Dolinskoie, Mălai în Karataevka, Urâta în Elenovka etc.73
Numele moldovenilor au fost ucrainizate, şi ele: Sandu, Rusu, Buzatu, Cherdevară au devenit peste noapte: Sandulenko, Rusulenko, Buzatenko. Kerdevarenko.74
Viorel Dolha


Totul despre Transnistria (V)

Transnistria-a XI-a poruncă a decalogului românesc
Sub administraţie românească


Între 19 august 1941 şi 29 ianuarie 1944, România a avut sub administraţie temporară ,,Transnistria” ce se întindea între Nistru şi Bugul de până la limanul Niprului, iar în nord până la apa Niomjâi şi a Rovului. Teritoriul în suprafaţă de 44.000 km2 şi o populaţie de 1,2 millioane locuitori a fost împărţit în 13 judeţe: Ananiev, Balta, Berzovca, Dubăsari, Golta, Jugastru, Movilău, Oceacov, Odessa, Ovidiopol, Râbniţa, Tiraspol, Tulcin. În vederea deschiderii şcolilor la 1941, primarii urmau să consulte imediat obştile locale spre a stabili limba de predare a învăţământului (rusă sau moldovenească) după alegerea obştei.75

Păstrând vechea împărţire în 64 de raioane, din cei 1.623 funcţionari, doar 398 proveneau din România. Din cele peste 1.000 de biserici desfiinţate de comunişti, în 1943 nu erau încă reparate doar 76. Alături de 219 preoţi localnici mai slujeau 250 preoţi din ţară. S-au organizat cursuri pentru 800 cadre didactice, româneşti din Transnistria, apar publicaţii ca: ,,Transnistria”, ,,Glasul Nistrului”, ,,Bugul”, ,,Gazeta Odessei”, ,,Ţara Bugului””, ,,Molva”. La Tiraspol s-a înfiinţat Liceul românesc ,,Duca Vodă”, iar cinematografe în Tiraspol, Ananiev şi Odessa. Reprezentaţii cinematografice au avut loc în toate satele Transnistriei.76 În satul Hârjău au fost repatriaţi români din Kuban (504 familii de dincolo de Bug au fost repatriate între Prut şi Bug la începutul acţiunii).77 Din relatările bulibaşei Coca din Sinteşti - Ilfov, pe malul Bugului era amenajat un fel de lagăr unde au fost adunaţi 2.600 ţigani.78

În 1944 odată cu înaintarea frontului, cea mai mare parte a Transnistriei a fost încorporată în RSS Ucraineană, iar raioanele Camenca, Râbniţa, Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol, Slobozia în componenţa RSS Moldoveneşti, situatie existentă şi în prezent.

O Românie extrem-orientală
În 1966 R.Udler precizează că 240 localităţi cercetate în cadrul Atlasului Lingvistic Moldav se aflau în Ucraina (Transcarpatia, Cernăuţi, Odessa, Nicolaev, Kirovograd, Dniepropetrovsk, Zaporojie, Doneţk, Lugansk), în RSSA Abhazia, în Khirghizia. Mai erau materiale necartografiate şi pentru Omsk şi Primorsk. V.Buescu aduce date noi privind diaspora românească de peste Ural. În regiunea Orenburg şi Turgai există sate pur moldoveneşti. În satul Berdianski locuiesc basarabeni ce mai întâi fuseseră colonizaţi în Simferopol. În satul Abiarski a întâlnit familii cu numele Şeptechiţă. În regiunea Samarkand există un sat exclusiv moldovenesc iar în satul Orheievka din Semipalatinsk trăiau coloni din Orhei. Sate româneşti sunt în jurul Omskului şi Akmolinskului şi în regiunea Tansk. În jurul oraşului Irkutsk există români, unul din sate fiind Ceremskov. Lângă Vladivostok pe fluviul Usuri există sate ca:Teiul, Zâmbreni, Bogatârca, Kişinovka, Bălcineşti, Dunai, Basarabia Nouă, Logăneşti cuprinzând la 1968, 30.000 moldoveni. Pe Amur, lângă Habarovsk, există sate ca: Inul, Aur, Dunărea. În Manciuria erau înainte de război 20.000 de români. S-au semnalat pescari români din Primorsk care au cerut azil în Japonia.79

Între multele valuri de deportări, emigrări, colonizări ale românilor spre est, un rol important l-a avut şi strămutarea în Siberia şi Kazastan între 1906-1914 a 60.000 basarabeni şi crearea unei adevărate Românii extrem-orientale.80

Câţi aţi muri pentru tricolor? Ea a făcut-o!

În Ucraina, la recensământul din 1989, existau la est de Nistru români în regiunea Odessa care cuprinde însă şi sudul Basarabiei (149.534), Nikolaev (16.673), Kirovograd (10.694) şi alte regiuni (73.128).81 Exista în 1992 la Odessa o Societate Culturală Românească ,,Luceafărul” care edita şi un săptămânal cu acelaşi nume condus de Vadim Bacinschi. Maria Margarit din Ananiev spunea de acest săptămânal că este un ,,alin pentru durerea ce mă încearcă” şi că ,,ne dor schimbările cărora au fost supuse cândva denumirile satelor noastre” şi vorbeşte de ,,existenţa de veacuri a noastră pe aceste locuri”.82

Interesele ruseşti în zonă a căror expresie este conflictul început în 1992 şi tendinţele centrifuge continuate până în prezent împiedică accesul la viaţa naţională măcar pentru românii transnistrieni din raioanele Moldovei. Dacă la început 26.000 elevi din Transnistria au cerut grafie latină, în urma presiunilor rusofonilor au rezistat doar şcolile nr. 20 din Tiraspol (despre care T.Tabunşcic vicepreşedinte al Societăţii ,,Transnistria”83 anunţă că a crescut de la 30 la 700 de elevi); nr.4, 17, 18, 19, din Bender (Thighina) şi nr. 12 din Râbniţa84. În întreaga Transnistrie moldovenii deţin 40% din populaţie (ruşii şi ucrainenii deţin doar 22, respectiv 28%); în Tiraspol unde în 1940 aveau 65% mai deţineau în 1989 abia 12%.86

În Cocieri (satul transnistrian care i-a dat pe prozatorul şi regizorul Ioviţă Vlad şi academicianul I.Capiton Lupol) învăţătoarea Maria Gherasim Isaicul în timpul conflictului pleca şi se întorcea de la şcoală purtând cu ea, tricolorul. Într-o noapte au ucis-o şi au aruncat-o în fântână.85 Ferice de copiii ce au avut-o în frunte. Vai nouă ce le permitem unor analişti români (nu doar lui Smirnov şi armatei a XIV-a) să afirme categoric că nu avem interese în Transnistria şi că aceasta nu aparţinuse nicicând României.

Cu gândul la aceşti bravi români transnistrieni va fi zis probabil C.Coposu că ,,integritatea noastră teritorială până la frontierele estice ale neamului este o obligaţie sfântă, ca a XI-a poruncă a decalogului românesc”.

Autorităţile autoproclamatei Republici Moldovene Transnistriene de azi controlează pe lângă raioanele de la est de Nistru şi oraşul Tighina care este în Basarabia. În 1992, după ce armata Moldovei a intrat în Tiraspol, a primit ordin de la Snegur să se retragă. Ostaşii au plâns de necaz. Chişinăul este îndreptăţit conform dreptului internaţional să restabilească ordinea constituţională în zonă însă a avut şi are nişte ezitări cel puţin suspecte.

Sper, stimate cititorule, că te-ai convins că avem oarece interese şi dincolo de Nistru, cu toate că probabil eşti tipul de român ce se revoltă că americanii nu ştiu de spaţiul nostru mioritic, dar care permite cu seninătate să fie ţinut în beznă de o şcoală ce nu i-a dat nici cele mai elementare date despre fraţii săi din Transnistria, Transcarpatia, Pocuţia, Bucovina de Nord, Basarabia de Nord, Herţa, Basarabia de Sud, Cadrilater, Timocul sârbesc şi bulgăresc, Banatul de Vest, Ungaria de est, despre fraţii săi aromâni, meglenoromâni şi istroromâni. Americanii sunt nişte nesuferiţi superficiali. Ca bun român, continuă să cauţi soluţii de a mai face români verzi din încă câţiva unguri şi nu îţi pune problema celor 12 milioane de români din afara României ce nu au acces la limba maternă. Nu îţi fă inimă rea ci treci mai bine la pagina sportivă.
Viorel Dolha

NOTE
1. A. Nour, Basarabia nr.1/1992 pag. 82.
2. G. Brătianu, ,,Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti”, Bucureşti 1980, pag. 170.
3. A. Boldur, Teritoriul Moldovei faţă de principatele..., ,,Patrimoniu” nr.4 1991, pag. 14.
4. S. Mehedinţi, Fruntaria României spre răsărit, ,,Neamul Românesc”, Chişinău nr. 1/1991, pag. 6.
5. I.S. Nistor, ,,Istoria românilor din Transnistria”, Bucureşti 1995, pag.13.
6. E. Lozovan, Românii orientali de la Nistru la Vladivostok, ,,Neamul Românesc, pag. 31, nr. 1/1991.
7. Ghe. Brătianu, op.cit. , pag.170.
8. I. Nistor, ,,Basarabia” nr.10/1990, pag.159.
9. N. Iorga, ,,Istoria românilor pentru poporul românesc”, Chişinău 1992, pag.103
10. A. Boldur, ,,Istoria Basarabiei”, Bucureşti 1992, pag. 177.
11. D. Pocitarencu, Cetatea Thighina, ,,Patrimoniu” nr.2/1991, pag.22, Chişinău.
12. I.S. Nistor op.cit., pag. 16.
13. E.Şt. Holban, Figuri basarabene, ,,Basarabia” nr.3/1992, pag.89.
14. A. Crihan, Basarabia nr. 10/1991, pag.69.
15. XXX ,,Istoria României în date”, Chişinău 1992,pag. 138.
16. N. Iorga, Istoria românilor prin călători, Bucureşti 1981, pag. 276.
17. I.S. Nistor, op.cit. , pag.19.
18. N. Iorga, Românii de peste Nistru, ,,Basarabia”, nr. 11/1992, pag.87.
19. E. Lozovan, Românii orientali..., ,,Neamul Românesc”, nr.1/1991, pag.32.
20. I.S. Nistor, op.cit., pag.23.
21. E.Şt. Holban, Figuri basarabene, ,,Basarabia”, nr.1/1992.
22. I.S. Nistor, op.cit., pag 26.
23. Şt. Ciobanu, Cultura românească în Basarabia, Chişinău 1992, pag.23.
24. E.Şt. Holban, Prin veacurile învolburate..., ,,Basarabia”, nr.1/1992.
25. M. Iacobescu, Din istoria Bucovinei, Bucureşti 1993, pag.35.
26. N. Iorga, Românii de peste Nistru, ,,Basarabia”, nr.11/1992, pag.89.
27. I.S. Nistor, op.cit, pag.,27.
28. A. Raţiu, Avertismentul, ,,Neamul Românesc”, nr. 1/1991, pag.29.
29. D.A. Lăzărescu, ,,Imaginea României prin călători”, Bucureşti 1986, vol. II, pag. 102.
30. A. Nour, op.cit., pag.82.
31. XXX Istoria României în date, pag.156.
32. N. Iorga, ,,Istoria românilor prin călători”, Bucureşti 1981, pag.445.
33. Şt. Ciobanu, op.cit., pag.250. I.S.