Dacii si romanii au facut mai multe autostrazi decat Boc
O uluitoare descoperire recenta arata ca dacii aveau o retea de drumuri pavate, intre 6 si 12 metri largime intr-o suma de 764 de km, care legau principalele orase dacice intre ele, dar si cu fortaretele montane. De pilda, in zona Carasului exista un tronson dacic care a fost scos la lumina de arheologi si care, desi are peste 2000 de ani, este in conditii mult mai bune de circulatie decat drumul national din aceeasi zona.
La reteaua dacica, dupa 105 dC., s-au adaugat si drumurile contruite de romani, cel mai important fiind acela care lega Drobeta, in paralel cu Oltul – la 20-25m de acesta, si care apoi ajungea pana in zona Bran. O alta legatura importanta era cea dintre Porolissum si Sarmisegetuza. Calitatea acestor drumuri mostenite mai ales de la daci atesta o tehnologie superioara, la vremea cand erau folositi caii ca mijloc de transport, precum si carutele, ori carele de lupta, ele echivaleaza cu veritabile autostrazi. Sa mai spunem ca un important drum, a carui fotografie o redam alaturat se afla in zona Apusenilor, in regiunile aurifere, si lega zona de azi a Aradului, cu o legatura spre Baia Mare si Satu Mare, tot de Sarmisegetuza, fiind, daca vreti, un precursor al Autostrazii Transilvania.
Adaugam la toate acestea ca dupa cucerirea Dobrogei si dupa dezvoltarea cetatilor la nord de Dunare, pe tot parcursul acesteia, un drum de o calitate exceptionala pentru acele vremuri lega zona Targoviste de azi cu zona Giurgiu si Oltenita, care avea o ramificatie directa spre Adamclisi, ca apoi sa ajunga la Pontus Euxim, in zona Mangalia. Ca atare, romanii, alaturi de dacii cuceriti au realizat cu mult inainte si Autostrada Soarelui, numai ca acestia chiar izbutisera sa si ajunga la Marea Neagra cu ea. Acest drum este mantionat ca fiind unul destul de sigur, cu toate ca strabatea padurile dese de la sud de Carpati si era pazit de patrulele romane.
Pe langa aceste drumuri principale, asa cum spuneam, veritabile autostrazi, in lungime totala de 764 km, dacii mai aveau tot felul de drumuri (publice, militare, vicinale, private), fiind asemuite cu drumurile nationale, judetene, sau comunale de astazi. De altfel, multe din drumurile nationale ce strabat azi Romania au fost construite pe traseele dacice si romane, care la 254 dC adunau o retea toatala de aproximativ 12.000 km, numai din cele descoperite pana astazi, e adevarat in intreaga Dacie, al carei teritoriu era mult mai vast decat cel actual al tarii noastre. Foarte multe drumuri existau si la sud de Dunare, cu legaturi spre Macedonia si Grecia. Si, fireste, cu Roma, caci, nu-i asa “toate drumurile duc la Roma”. Drumul din imaginea de mai sus, pe care incap lejer doua camioane unul langa altul arata si astazi in conditii perfecte, mai bun ca multe drumuri actuale.
Inca de pe vremea lui Burebista se mentioneaza si o retea de drumuri de aparare, care duceau armatele dacilor (uneori de peste 40.000 de luptatori) spre fortifiicatiile montane, fiind mentionata si o retea de tuneluri subterane care treceau pe sub munti si de unde getii purtau razboaie de hartuire (gherilla) cu invadatorii. Cu toate ca acestea sunt mentionate nu s-a gasit pana acum acesta retea, dar exista anumite indicii ca a fost astupata de armata de elita a lui Traian, dupa tradarea unor capetenii dace care le-au aratat, ceea ce a si condus la nimicirea trupelor fidele lui Decebal.
Ca atare, dacii si romanii au construit autostrazi nu numai cat n-a putut face Emil Boc, cu cele cateva zeci de km ale Autostrazii Transilvania, dar cat toti conducatorii moderni, incepand cu Ceausescu si cu Autostrada Bucuresti – Pitesti si terminand cu eterna Autostrada Soarelui.
Dar iata si un exemplu din ce spun izvoarele: “Pe timpul imparatului Septimiu Sever (193 – 211) s-a construit Limes Transalutanus. Era un val continuu de pamant batatorit, cu ranforsari de piatra si lemn, pavat cu piatra cioplita, flancat cu caramida arsa, situat la 10-50 km departare de Olt, ce pornea de la Dunare (Flamanda, de azi) si ajungea pana in fata pasului Bran, avand o lungime de 235 km. Valul era inalt de 3 m si lat de 10-12 m”. In legatura cu acest drum se mai specifica si faptul ca era un traseu liber, pentru care nu se percepea nicio taxa de drum (!). De pe Agentia.org
